Dacă Europa este în criză, cu siguranță pleacă de la axa ei istorică franco-germană, decretează „Euronews” (Italia), care conturează în continuare un tablou al instabilității politice din cele două țări mari ale uniunii.

În Germania guvernul este în derivă după demiterea de către Olaf Scholz a ministrului de Finanțe, Christian Lindner și, prin urmare, a componentei liberale a majorității. Guvernul așa-numitei coaliții „semafor” - care includea social-democrații cancelarului (SPD), liberal-democrații (FDP) și Verzii - s-a prăbușit când cancelarul Scholz l-a concediat pe Lindner, care este și președintele FDP.

De cealaltă parte a Rinului, președintele francez Emmanuel Macron a dizolvat Adunarea Națională în iunie și a convocat alegeri generale anticipate, după victoria extremei drepte la alegerile europene.

Deși nu ezită să vorbească despre o „criză politică” la cei doi vecini, Jacob Ross, cercetător la Societatea Germană pentru Politică Externă (DGAP), subliniază că Macron „a fost respins de electoratul francez” la alegerile europene și generale, în timp ce Olaf Scholz „a fost respins de propriii parteneri de coaliție”.

„Alegerile anticipate vor arăta dacă el (Olaf Scholz – nota red.) va fi de fapt pedepsit de electoratul german sau dacă a fost o criză internă în cadrul coaliției”, a declarat Ross pentru „Euronews”.

„Alegerile anticipate din Franța din vară l-au slăbit cu adevărat pe Macron și i-au afectat spațiul de manevră în discuțiile europene privind datoria comună", a continuat Ross. Președintele francez „s-a trezit într-o poziție mult mai slabă decât înainte de alegerile anticipate și alegerile europene", când a fost publicat Raportul Draghi privind competitivitatea UE. Atât de mult încât, explică cercetătorul DGAP, nu a putut insista asupra relației, așa cum și-ar fi dorit.

Și pentru cancelarul german, slăbit de criza guvernului său, va fi mai greu să aibă greutate la masa de discuții europene. Faptul că după alegerea lui Donald Trump premierul polonez Donald Tusk a anunțat că se va întâlni cu omologii săi europeni pentru a discuta despre politica de apărare a UE, fără să-l fi invitat pe Scholz, pare deja un semnal.

Potrivit lui Ross, sprijinul pentru Ucraina ar putea avea de suferit de pe urma acestei cacofonii de voci în rândul liderilor europeni, deși Regatul Unit, țările baltice și țările est-europene ar putea profita de slăbirea conducerii franco-germane pentru a-și promova linia mai fermă împotriva Moscovei.

Criza politică germană a sosit tocmai în momentul în care Donald Trump se pregătește să revină la Casa Albă ca proaspăt și clar câștigător al alegerilor din 5 noiembrie. Negociind o agendă foarte precisă privind economia mondială și ordinea dintr-o poziție de forță, Europa riscă să se găsească mai divizată în fața lui Trump.

„El are tot interesul să transforme relațiile transatlantice într-unele bilaterale, pentru că știe că, dacă va discuta bilateral cu Viktor Orban, Emmanuel Macron, Olaf Scholz sau succesorul lui, va avea mult mai multă greutate în discuțiile privind tarifele și apărarea europeană decât dacă ar discuta cu un bloc de 27 de state membre UE cu o poziție comună”, a declarat Jacob Ross pentru „Euronews”.

De asemenea, recesiunea economică i-a subminat autoritatea Germaniei. Însă Scholz a spus că este pregătit să organizeze cât mai curând posibil un vot de încredere, care ar deschide calea pentru alegeri anticipate la începutul anului viitor.

Germania, cea mai mare economie a UE, va vota exact în timp ce noul președinte al Statelor Unite s-ar putea pregăti, așa cum a promis, să impună taxe vamale pentru mărfurile care vin din Europa și din restul lumii.

Sursa: Rador Radio România