„Noi, Croația, am dori ca Bosnia și Herțegovina, ca vecină a noastră imediată, o țară în care croații au drepturi egale cu bosniacii și sârbii, să abordeze dinamica pe care au urmat-o și alte țări din regiune și dorim să ajutăm în acest sens”, a spus șeful guvernului de la Zagreb.

Bosnia  și Herțegovina aspiră de mult timp să adere la Uniunea Europeană, însă parcursul său a fost îngreunat de diviziunile interne profunde și de o structură politică complexă creată de Acordurile de pace de la Dayton din 1995, care au pus capăt războiului în națiunea europeană. Țara este astăzi împărțită în două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei (cu o majoritate bosniacă și croată) și Republica Srpska (cu o majoritate sârbă). Iar tensiunile dintre cele două grupuri continuă să submineze eforturile unei reforme și să amenințe coeziunea națională.

„Cerem un proces de apropiere de UE structurat și dinamic”

Plenković și-a exprimat îngrijorarea deosebită cu privire la retorica secesionistă și tensiunile emanate din Republica Srpska, care înainte a fost condusă de liderul naționalist Milorad Dodik: „Ne-am dori ca Bosnia și Herțegovina să scape de potențiala instabilitate și de aceste tendințe secesioniste, ajungând la un cadru mai armonios și mai funcțional, în care calea apropierii de UE să fie implementată atât din punct de vedere economic, cât și benefic pentru cetățeni.”

Premierul a subliniat apoi că această întârziere a procesului de integrare europeană deschide ușa altor puteri globale dornice să-și extindă influența în regiune: „Cu cât procesul este mai lent, cu atât este mai mare ponderea altor jucători globali, fie că este vorba despre Rusia, China sau alte țări. De aceea susținem un proces structurat și dinamic”. Plenković solicită ca problema aderării Bosniei și Herțegovinei la UE și a viitorului mai larg al Balcanilor de Vest să fie pe ordinea de zi a reuniunii Consiliului European din iunie.

Sursa: Rador Radio România