Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă în prezent să se apropie de China doar la nivel de comunicare, în spatele cuvintelor sonore nu există acțiuni concrete, ceea ce se știe și la Beijing, a explicat Levente Horváth pentru ziarul ungar Magyar Nemzet.

Directorul Centrului Eurasiatic, fost consul general al Ungariei la Shanghai, a fost întrebat de ziarul amintit despre cum s-au dezvoltat relațiile dintre Occident și China în acest an și despre evoluția acestor  relațiile în 2024. 

Fluctuații în evoluția relațiilor

Anul 2023 a fost un an cu adevărat fluctuant în ceea ce privește relațiile dintre China și Statele Unite. La începutul anului a izbucnit un scandal uriaș între Washington și Beijing, după ce un balon  chinezesc de spionaj, care a survolat spațiul aerian american, a fost doborât.

Urmare a diverselor sancțiuni americane și a politicii sale de "decuplare" (separarea economiilor chineze și americane, în general a economiei occidentale), relația, care nu era de altfel lipsită de probleme, a atins un punct scăzut nemaivăzut de mult timp după acest incident.

După care a urmat o serie de întâlniri la nivel înalt, printre care ministrul de externe Antony Blinken, ministrul de finanțe Janet Yellen și ministrul comerțului Gina Raimondo. Aceștia s-au deplasat la Beijing în vederea reglementării relațiilor.

Eforturile lor nu au fost lipsite de "recompensă": în noiembrie 2023, președintele american Joe Biden și președintele chinez Xi Jinping s-au întâlnit la San Francisco, unde amândoi au vorbit despre promovarea cooperării bazate pe respect reciproc.

Nici relațiile Uniunii Europene cu China nu au fost mai strălucitoare. Deși atât președintele francez Emmanuel Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz au efectuat o vizită la Beijing în acest an, relațiile la nivelul UE au fost caracterizate de restricții comerciale, tarife punitive și amenințări cu sancțiuni. Statele Unite și Uniunea Europeană încearcă în prezent să se apropie de China doar la nivel de comunicare, nu există acțiuni concrete în spatele cuvintelor sonore, ceea ce se știe și la Beijing, a explicat Levente Horváth.

Potrivit directorului Centrului Eurasiatic, China ar fi deschisă cooperării, ceea ce poate fi cel mai bine demonstrat prin proiectele de infrastructură ale părților. 

Succese chineze, obstacole occidentale

Proiectul emblematic al Chinei, Inițiativa Regiunea și drumul (BRI) - cunoscută anterior drept Inițiativa ”O singură regiune, un singur drum” - și-a sărbătorit a zecea aniversare în acest an.

Deși autoritățile de la Beijing au lansat numeroase solicitări către statele membre ale UE, în prezent doar Ungaria face parte din această inițiativă, după ce Italia și-a anunțat retragerea la începutul lunii decembrie, în același timp cu summitul UE-China, astfel că Viktor Orbán a fost singurul lider al UE care a participat la conferința de sărbătorire a aniversării.

În ultimii ani, Uniunea Europeană și Statele Unite și-au lansat propriile lor proiecte, fiind vorba de proiectele Global Gateway și Build Back Better. Beijingul a declarat în repetate rânduri că ar fi bucuros să coopereze și să conecteze BRI cu proiectul european, deoarece scopul este crearea unei conectivități, a afirmat Levente Horváth, care a adăugat: aceste ambiții chineze nu au fost auzite, deoarece UE vede Global Gateway ca o alternativă la BRI și nu o vede ca pe o platformă de cooperare.

Această percepție occidentală este probabil și motivul pentru care - deși am auzit de nenumărate ori despre succesele BRI în ultimii zece ani - nu există absolut nicio informație despre concurenții săi occidentali. Peste o sută de țări din întreaga lume s-au alăturat BRI  timp de un deceniu, iar Beijingul a investit aproape șaptezeci de miliarde de dolari în țările participante doar în 2022.

"În ceea privește proiectele occidentale se putea observa că acestea servesc intereselor pe termen scurt ale Occidentului, însă, pe lângă aceasta, sunt menite și pentru a fi un fel de exportator al democrației, însă nu este sigur că vor câștiga teren peste tot, a fost de părere specialistul ungar.

În schimb, China este dispusă să facă investiții care nu servesc neapărat doar propriilor interese. Ba mai mult, Beijingul afirmă în toate cazurile că nu dorește să-și impună propriul sistem politic statelor care participă la proiecte și nu se amestecă în treburile lor interne. 

Sfârșitul unei ere de cinci sute de ani

Potrivit lui Levente Horváth, ceea ce vedem în prezent din partea Occidentului, în special din partea Statelor Unite, în politica promovată față de China, o bună parte din aceasta poate fi înțeleasă prin faptul că ordinea mondială se schimbă, iar influența transatlantică este în scădere la nivel mondial.

Epoca de cinci sute de ani a hegemoniei occidentale se apropie de sfârșit, motiv pentru care se încearcă să facă totul pentru a încetini, dacă nu a preveni, transformarea ordinii mondiale, a subliniat directorul Centrului Eurasia. Din această strategie face parte și demonizarea diferitelor mari puteri și oprirea artificială a dezvoltării acestora.

"În loc ca Occidentul să perceapă situația ca pe o competiție, ar trebui stabilită o cooperare pașnică care să-și pună pe primul loc propriile interese, dar în același timp bazată pe beneficii reciproce", a afirmat Levente Horváth, care a menționat: datorită acestui parteneriat, lumea s-ar putea dezvolta și mai rapid și mai dinamic.

Rămâne de văzut dacă acest tip de schimbare de direcție va avea loc din partea Occidentului, ceea ce nu se vede deocamdată. În schimb, este cert că 2024 va fi un an cheie în acest sens.

Anul viitor, în Europa, vor avea loc alegeri pentru Parlamentul European, iar în SUA, alegeri prezidențiale, în ambele cazuri, candidații care susțin interesul național și cooperarea pragmatică au șanse mari - deși în privința Statelor Unite acest lucru nu înseamnă neapărat o "încălzire" potențială a relațiilor americano-chineze.

Pe lângă acestea mai există un factor important de luat în calcul în 2024, care poate determina relația dintre Europa și China: anul viitor, Ungaria va prelua președinția rotativă a Consiliului UE.

"Ungaria a început să-și diversifice relațiile internaționale în 2010 prin pomovarea politicii sale de deschidere către Est, față de China promovează o politică reală, caută cooperare în loc de concurență", a subliniat expertul, menționând: Întrebarea este în ce măsură și cât de eficient poate transfera aceste idei în timpul președinției sale de șase luni.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA