Cum a câștigat Geert Wilders
O țară, în care zonele rurale sunt tot mai depopulate și își pierd medicii, stațiile de autobuz și școlile într-o perioadă în care zonele urbane se luptă și ele să supraviețuiască, devine teren fertil pentru un demagog.
Căci ăsta este Wilders, un politician care militează împotriva islamului, a imigranților și împotriva forțelor globalizării.
Scenariul este unul familiar, fiind cel care tocmai a adus Partidul pentru Libertate al lui Geert Wilders pe punctul de a conduce Camera Reprezentanților din Olanda, acolo unde se scriu legile. Asta, nemaiținând cont de unele idei vândute de Wilders alegătorilor, care ar contraveni legislației olandeze și celei a Uniunii Europene, comentează The New York Times.
Victoria Partidului pentru Libertate în alegerile parlamentare de săptămâna trecută a fost imediat salutată de avangarda autoritară de dreapta, cea care a răspândit minciuna ”marii înlocuiri”, potrivit căreia migranții sunt importați ca să submineze societatea albilor - în frunte cu lideri precum premierul Ungariei, Viktor Orban, care s-a grăbit să îl felicite pe Wilders.
Victoria lui Wilders reprezintă o schimbare total diferită, respectiv, cea a „modelului olandez de consens” prin modelul american multipolar. În Evul Mediu, olandezii s-au unit ca să recupereze niște zone aflate sub nivelul mării și să le transforme în terenuri agricole; insulele rezultate sunt cunoscute sub numele de "poldere".
Planificarea, forța de muncă și proiectarea au avut nevoie de cooperare, iar fermele rezultate au fost împărțite între participanți. În acest fel, țara a scăpat cumva de feudalism, evoluând și, ulterior, susținând o economie cu profituri de împărțit.
Acest proces a modelat cultura politică a țării. Chiar și în secolul XXI, niște schimbări semnificative de politică au fost precedate de lungi perioade vizând consolidarea consensului – o metodă aplicată și în alte domenii, cum ar fi negocierile din sectorul muncii. Prin natura sa, procesul este lent, dar, din moment ce majoritatea oamenilor simt că s-au făcut auziți, noile politici sunt în general susținute.
Dar alegerile de miecurea trecută au demonstrat că olandezii devin tot mai polarizați. Sprijinul față de Wilders pare să fi fost în detrimentul actualei conduceri, respectiv, cea a Partidului Popular pentru Libertate și Democrație (VVD), de centru-dreapta. D-66, un partid de centru-stânga, și-a pierdut peste jumătate din fotolii, iar alianța de stânga a Verzilor și Laburiștilor a urcat pe locul al doilea.
Ar fi prea simplu să se spună că olandezii s-au orientat brusc spre dreapta în privința tuturor problemelor; 74% au votat pentru alte partide decât cel al lui Wilders și celelalte două partide de extremă-dreaptă. Totuși, până și unii tineri ajung să fie convinși de stigmatizarea migranților.
„E un orator care spune lucrurilor pe șleau”, a declarat pentru The Guardian o chelnăriță din Rotterdam. Alții se arată îngrijorați de scăderea nivelului de trai. Wilders a promis reducerea prețurilor din sectorul imobiliar prin ridicarea unor noi apartamente (cum, de fapt, au promis toate celelalte partide), olandezii urmând să aibă prioritate în sectorul locativ public.
Dar decizia în privința politicilor trebuie ca mai întâi să aștepte formarea unui cabinet. Wilders nu are reputația de a colabora prea bine cu alții or, de obicei, coalițiile cer partidelor mai mici să renunțe la cele mai extreme poziții ale lor, ceea ce, în trecut, Wilders a refuzat să facă. Partidul său pentru Libertate nu s-a mai aflat la guvernare începând din 2012, iar, vineri dimineață, șefa Partidului Popular pentru Libertate și Democrație, Dilan Yesilgoz-Zegerius, a anunțat că nu va intra într-un eventual cabinet al lui Wilders.
Asta înseamnă că el va trebui să aducă de partea sa mai multe partide mici, cu care e mai greu de negociat, sau să conducă un cabinet minoritar, ceea ce înseamnă că el va trebui să apeleze la alte partide atunci când coaliția dorește să adopte o anume lege. Nici asta nu pare a fi în sprijinul capacității sale de a guverna.
Dacă el nu va reuși să formeze un guvern, o șansă ar avea Timmermans, din partea Verzilor Laburiști. În acest caz, participarea dnei Yesilgoz-Zegerius ar fi mai sigură, dar, probabil, în coaliție ar trebui să intre și D 22 or, liderul acestuia, Rob Jetten, pare să manifeste o anume antipatie pentru omoloaga sa din Partidul Popular pentru Libertate și Democrație.Poate că, totuși, sunt speranțe pentru un model al polderului (teren inundabil, recuperat prin îndiguire și desecare, specific Olandei.
Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA
de Constantin 29 Nov 2023 13:35
Seriooooos ??? Aloooo... Cred ca vorbesti de rromania.
Eu traiesc in Olanda si ceea ce e scris mai sus nu reflecta realitatea.
Nivelul de trai este foarte inalt, economia merge bine, peste tot se cauta forta de munca. fiind o tara mica, satele sunt aproape de orase, si foarte multi au case in sate, desi lucreaza la oras (sau remote). nu e nici o depopulare... din contra, e mare nevoie de constructii imobiliare, doar ca nu prea mai e loc de constructii (aici sunt legi stricte ce si unde se construieste, nu ca in rro).
Au venit foarte multi imigranti (mai ales islamisti) si lumea s-a cam saturat de asta, mai ales ca multi stau pe banii statului. In plus, unii din imigrantii astia sunt necivilizati.
Partidul premierului Rutte e acum condus de o turcoaica (dilan), si asta a declarat ca vrea sa aduca si mai multi islamisti ilegali (dar sa nu mai primeasca oameni care vin legal la munca). deci, ce sa voteze olandezii?
in plus nu e asa mare problema, ca partidul lui wilders are doar un sfert din parlament, deci va fi greu sa formeze un guvern, deci cel mai probabil Rutte va continua temporar pentru ceva timp, pana se face o coalitie fara wilders probabil.
de Euractiv 29 Nov 2023 13:40
de Constantin > Euractiv 08 Dec 2023 12:28
in linkul pe care l-ati trimis, spune "The areas with the highest rates of population decline are Zeeland Flanders, southern Limburg and northern and eastern Groningen. Here, the population is projected to fall by 16% by 2040." Deci Zeeland, Groningen si Limburg. Zeeland e zona de la mare, bazata pe agricultura si turism, cea mai putin populata ~400.000. Groningen in nord, unde din cauza extractiilor de gaze au aparut cutremure si casele oamenilor s-au crapat/surpat, si nu sunt prea multe posibilitati oricum, a doua cea mai putin populata oricum 500.000. Despre Limburg nu stiu, dar inteleg ca sunt doar parti din aceste regiuni. Dar combinate aceste 3 regiuni au cam 10% din populatie, deci nu putem extrapola la intreaga tara ... Iar faptul ca o parte din populatie migreaza de la tara la oras e un lucru normal intr-o tara care se dezvolta (vezi China). Da, dispar unele scoli de la tara si se muta la oras.
Dar stirea e una care se vrea tragica, cum ca se depopuleaza Olanda .. Din contra, nu e loc pentru cati sunt aici si cati mai vor sa vina. Este extrem de greu sa gasesti chirie, iar pentru a cumpara, preturile au crescut foarte mult in ultimii ani, in principal din cauza cererii mari si a ofertei care nu a tinut pasul.
de asemenea, nu apreciez ca incercati sa faceti pe desteptii cu expresii de genul ca "dvs traiti intr-o zona unde totul e roz". nu stiti in ce zona traiesc, si faceti alte presupuneri despre ce nu stiti.
de Euractiv > Constantin 08 Dec 2023 13:15
de Constantin > Euractiv 08 Dec 2023 17:26
2. nu știu unde scrie că articolul e din The Guardian. și aia pot spune o prostie.
3. nu incerc sa arat cat de informat sunt, eu aici trăiesc și am o idee de la fata locului, nu din auzite sau povestite.
4. am intrat din întâmplare pe acest site, dar promit sa nu mai intru. nici alte comentarii.
5. vorbiți aiurea și ar trebui sa reflectați la comentariul dumneavoastră precedent.. nu bate nimeni cu pumnul în masă, asta doar in rro.. de asta am plecat de acolo. datul cu părerea și vorbitul airea, sport national in rro.
6. in loc de aceasta contra inutila mai bine verificați sursele dumneavoastră. eu am zis că ce e in articol nu reflectă realitatea. dvs mi-ați argumentat printr-un site guvernamental care dacă citiți și înțelegeți, confirma ce va spune unul de la fata locului.
de Euractiv > Constantin 08 Dec 2023 19:54
de Ana > Constantin 08 Dec 2023 19:58
de Marcel Jecu > Constantin 08 Dec 2023 20:23
de Constantin 08 Dec 2023 12:36
"Zonele cu cele mai mari rate de scădere a populației sunt Zeeland, sudul Limburgului și nordul și estul Groningenului. Aici se estimează că populația va scădea cu 16% până în 2040.
În anumite alte părți ale țării, scăderea populației este anticipată, dar încă nu a început efectiv. În aceste zone, se estimează că populația va scădea cu 4% până în 2040.
În restul Țărilor de Jos, în aceeași perioadă se prognozează o creștere a populației de 11%."
Acele regiuni sunt printre cele mai putin populate. Dar per total populatia va creste. qed.