O scrisoare din 21 decembrie 2021 a guvernului german văzută de EURACTIV.com arată că Berlinul a intervenit pentru a influența politicile Uniunii Europene privind hidrogenul.

Hidrogenul ar urma să joace un rol cheie în eforturile UE în vederea decarbonizării, dar intrarea în mod real pe piață a fost lentă din cauza incertitudinii privind reglementarea, Uniunea Europeană fiind blocată în discuții cu privire la regulile care guvernează producția de hidrogen ”verde” obținut din energie electrică regenerabilă.

În 2018, Comisia Europeană a fost însărcinată să creeze un regulament pentru a se asigura că electrolizorii care produc hidrogen verde utilizează doar energie eoliană sau solară ”suplimentară” și nu privează alte sectoare de energie electrică regenerabilă.

Chestiunea a declanșat o dispută lobbystică privind sensul exact al ”adiționalității”, pe care Comisia Europeană trebuia să o explice într-un așa-numit ”act delegat” – o procedură rapidă utilizată pentru actualizările tehnice ale legislației.

Miza este mare pentru Germania, care își propune să folosească hidrogenul curat ca înlocuitor pentru combustibilii fosili în transport, precum și în sectoare mari consumatoare de energie, cum ar fi producția de oțel sau produsele chimice.

În decembrie 2021, Berlinul a intervenit cu o scrisoare către Comisia Europeană trimisă de Patrick Graichen, proaspăt nominalizat secretar de stat și mâna dreaptă a vicecancelarului Robert Habeck, de la Verzi.

Acesta i-a trimis o scrisoare lui Stefano Grassi, șeful de cabinet al comisarului pentru energie Kadri Simson.

La acel moment, Comisia era pe cale să încheie un proces de trei ani de dezvoltare a regulilor sale de ”adiționalitate” și era gata să prezinte mult așteptatul act delegat.

Dar proiectul Comisiei nu se potrivea cu planurile Germaniei.

”O mare parte din obiectivul 40 GW (în perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului european energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil) al strategiei europene privind hidrogenul va fi implementată în Germania”, a menționat Graichen la începutul scrisorii sale. ”Pentru a permite acest obiectiv ambițios, suntem dependenți de un cadru european de susținere care asigură atât condiții stabile și atractive de investiții, cât și credibilitatea criteriilor pentru hidrogenul verde”, a continuat el.

Cu alte cuvinte, rezultatul a mai mulți ani de muncă ai Comisiei nu a fost suficient de bun pentru Berlin.

În scrisoarea sa, Graichen și-a exprimat îngrijorarea în special cu privire la lipsa de flexibilitate în proiectul Comisiei. Printre alte sugestii, el a cerut reguli care să garanteze că electrolizatoarele pot funcționa la sarcină maximă timp de cel puțin 5.000 de ore pe an, sau aproximativ 57% din timp.

El i-a spus lui Grassi că este nevoie de mai multă flexibilitate în privința criteriilor de adiționalitate. În loc ca electrolizorii să funcționeze cu energie electrică 100% regenerabilă, Berlinul a sugerat «o introducere treptată» cu «20% în 2026, 25% în 2028 și 30% începând cu 2030»”.

Întrucât Germania dorește să importe hidrogen din Africa, Australia și America de Sud, Berlinul a cerut, de asemenea, Comisiei să ia în considerare introducerea ”unei clauze generale” care să permită ca importurile străine de hidrogen să fie considerate ”verzi” în anumite condiții.

”Aplicabilitatea internațională a criteriilor este cheia pentru stabilirea unui lanț de aprovizionare global pentru importul de produse pe bază de hidrogen”, a subliniat secretarul de stat.

Pentru a transpune cererile germane, Graichen a cerut Comisiei să amâne normele.

”Aș prefera mai degrabă o decizie a Comisiei la începutul lunii ianuarie [2022] decât în ​​decembrie [2021] dacă acest lucru ne ajută să găsim cele mai bune criterii posibile”, a concluzionat Graichen.

Acum, la aproape un an după scrisoare, Executivul de la Bruxelles nu a prezentat încă regulile de adiționalitate.

O sursă apropiată dosarului a vorbit despre un ”proces deraiat”, în timp ce o altă sursă a spus că oficialii Comisiei sunt nemulțumiți de ceea ce percep ca fiind o intervenție constantă a capitalelor europene asupra activității lor. În timp ce intervenția Berlinului a fost motivată de preocupări reale, ea a semnalat o abordare ”tipică” în primul rând Germaniei în ceea ce privește elaborarea politicilor UE, a comentat o sursă.

De atunci, Comisia a supus consultării publice proiectul de reguli privind ”adiționalitatea”, dar nu a urmat și o propunere legislativă.

Parlamentul European a mărit confuzia votând în septembrie un amendament la directiva UE privind energia regenerabilă, prin care s-a renunțat la principiul adiționalității pentru producția de e-combustibili (combustibili lichizi sau sub formă de gaz produși din energie regenerabilă) folosiți în transport.

Într-un răspuns transmis EURACTIV prin email, Comisia Europeană a precizat: ”Respectăm poziția Parlamentului European și vom ține cont de aceasta în activitatea în curs privind actele delegate”.

”În prezent, evaluăm implicațiile votului Parlamentului European și pentru agenda mai largă a hidrogenului și vom continua să lucrăm cu colegislatorii pentru a oferi cât mai curând posibil reglementări pentru sectorul hidrogenului”.

Certitudine juridică

Între timp, industria hidrogenului din Europa își pierde răbdarea. UE a fost lideră în  dezvoltarea hidrogenului, dar alte continente au ajuns-o din urmă. Măsurile de reducere a inflației din SUA, de exemplu, au introdus credite fiscale considerate atât de generoase încât acțiunile companiilor de hidrogen au crescut cu cel puțin 75% după anunț.

”Este nevoie de certitudine juridică cât mai curând posibil pentru accelerarea producției de hidrogen”, a declarat Jorgo Chatzimarkakis, CEO al asociației industriale Hydrogen Europe. ”Avem nevoie urgent de un act juridic care să reglementeze adiționalitatea”, a declarat el pentru EURACTIV după votul Parlamentului European din septembrie.

Chatzimarkakis a avertizat de atunci cu privire la un exod al producătorilor de hidrogen către SUA.

În octombrie, Hydrogen Europe și o companie rivală - Renewable Hydrogen Coalition - s-au coalizat pentru a îndemna Comisia să accelereze procesul.

”Acum e esențială reducerea incertitudinii politice privind hidrogenul regenerabil, dacă Europa nu dorește să-și piardă leadership-ul global într-una dintre soluțiile cheie ale secolului 21”, se arată în scrisoarea lor comună.

Tensiuni franco-germane

Regulile UE privind hidrogenul sunt complicate și mai mult de dezacordurile dintre Franța și Germania cu privire la regulile pentru hidrogenul ”cu emisii reduse de carbon”.

Când vine vorba de producția de hidrogen, Franța insistă că utilizarea energiei electrice din centralele nucleare cu emisii scăzute de carbon ar trebui să primească o etichetă ”verde” sau ”cu emisii reduse de carbon”, în conformitate cu taxonomia finanțelor verzi a UE.

”Singura problemă importantă este conținutul de carbon al hidrogenului produs și nu vectorul de producție”, a declarat ministra franceză a energiei, Agnes Pannier-Runacher, într-o scrisoare adresată Comisiei în septembrie.

Germania, pe de altă parte, a insistat că numai hidrogenul produs din energie electrică regenerabilă ar trebui considerat verde.