Începe astfel noua eră leonină care va închide oficial pontificatul Papei Francisc. Grație alegerii numelui pontifical, pregătirii sale matematice și juridice, Papa Prevost a trezit în rândul credincioșilor, dar și a celor mai laici, oîn pinia publică mondială, speranță și curiozitate cu privire la influențele pe care Biserica Catolică le-ar putea exercita asupra lumii economice în timpul pontificatului său.

O ipoteză pe care cuvintele lui Leon al XIV-lea par să o confirme.

„M-am gândit să iau numele Leon al XIV-lea din mai multe motive, în principal, Papa Leon al XIII-lea, cu enciclica istorică Rerum Novarum, a abordat problema socială în contextul primei mari revoluții industriale”, a spus Sfântul Părinte în primul său discurs rostit sâmbătă, 10 mai, la Colegiul Cardinalilor.

Enciclica Rerum Novarum (Despre lucruri noi) a fost promulgată de Papa Leon al XIII-lea în 1891 și este considerată de istorici primul pas al Bisericii către modernitate.

Cu Rerum Novarum, Biserica cerea drepturile muncitorilor, fără a recurge la lupta de clasă promovată de doctrina marxistă, ci prin echilibrul salariilor și a relațiilor economice.

Rerum Novarum a pus bazele Doctrinei Sociale a Bisericii care a inspirat sindicalismul catolic și, treizeci de ani mai târziu, crearea partidelor Creștin Democrate care au contribuit semnificativ la reconstrucția civilă și materială a Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

Doctrina socială a Bisericii

Pentru Ettore Gotti Tedeschi, bancher și fost președinte al Institutului pentru Lucrări Religioase (IOR), marea instituție financiară a Vaticanului, Leon al XIII-lea a fost „un papă profetic”, deoarece dezbaterea privind pregătirea noii enciclice, care începuse cu câțiva ani mai devreme, a influențat ideile puterilor economice ale Belle Epoque, în special ale celor tinere și aflate în creștere rapidă.

Gotti Tedeschi adaugă: „Papa Leon al XIII-lea a pus sub semnul întrebării concentrările puterii economice industriale și a fost imediat atacat (de sectoare politice și religioase care susțineau un capitalism în curs de dezvoltare și nereglementat), dar după șase luni Statele Unite au adoptat Legea Sherman privind monopolurile și au dezvoltat baza agențiilor antitrust pentru a reglementa concurența”.

Sherman Act a fost aprobat de administrația SUA în 1890 pentru a conține puterea cartelurilor care creaseră un regim de cvasi-monopol, cu grave consecințe sociale.

„Astăzi, Biserica oferă tuturor moștenirea sa de doctrină socială pentru a răspunde unei alte revoluții industriale și dezvoltărilor inteligenței artificiale care aduc noi provocări pentru apărarea demnității umane, a dreptății și a muncii”, a amintit Papa Prevost în discursul său adresat Cardinalilor.

Uniunea Europeană și autoritățile publice ale vremurilor noastre se confruntă cu pozițiile dominante ale marilor companii tehnologice americane, așa-numitele Big-Tech, în timp ce datele economice indică crize economice în creștere și dezechilibre între veniturile medii și costul vieții pe cele două maluri opuse ale Atlanticului.

Dacă chestiunea unei noi Doctrine sociale a Bisericii a fost clarificată chiar prin cuvintele Pontifului, nu este încă clar cum va iniția noul Papă acțiunea de evanghelizare necesară pentru a convinge principalii actori economici și politici de valoarea conținutului unei noi enciclice privind îndatoririle sociale ale capitalului.

O nouă lucrare misionară în finanțe și în înalta tehnologie?

Va trebui noul Pontif să se ocupe de marii oligarhi așa cum au făcut Părinții Bisericii cu principii și suveranii păgâni în primele secole de creștinism? 

Pentru Ettore Gotti Tedeschi, „evanghelizarea în lumea finanțelor care pare atât de indiferentă, sau chiar are nevoie de anumite valori pentru a-i fi explicate se poate face prin recitirea Caritas in Veritate de Benedict al XVI-lea, enciclica globalizării și progresului tehnologic”, redactată de Papa Ratzinger și modificată pe parcurs în timpul crizei datoriilor care a zguduit Statele Unite între anii 120 și 208. cel mai grav colaps financiar de la prăbușirea de pe Wall Street din 1929.

Ettore Gotti Tedeschi a colaborat cu Benedict al XVI-lea la redactarea Caritas in Veritate. Prin această enciclică, Benedict al XVI-lea a subliniat importanța definirii a ceea ce este economia și care sunt scopurile ei finale cu o revizuire profundă a modelelor de dezvoltare impuse de globalizare și digitalizare.

Lucrarea a fost continuată și reinterpretată de  Papa Francisc, care pe lângă faptul că a luptat energic împotriva nedreptății economice, s-a angajat și în studiul Inteligenței Artificiale.

În 2024, Papa Bergoglio a ținut un discurs la Forumul Interguvernamental G7 din Italia, unde a afirmat că „inteligenta artificială este un produs al potențialului creativ uman, un dar de la Dumnezeu”. Și a vorbit despre „algoetică”, moralitatea algoritmului.     

„Prioritatea Papei Francisc în privința inteligenței artificiale este ca tehnologia să fie înțeleasă pentru impactul ei social, deoarece reprezintă o formă de putere care redefinește relațiile dintre oameni”, a declarat în urmă cu câteva luni pentru revista Wired Paolo Benanti, franciscan, studios în Etica Tehnologiei și profesor la Universitatea Pontificală Gregoriană.

Părintele Benanti a fost considerat referentul Papei Francisc pentru IA și este singurul membru italian al Comitetului Națiunilor Unite pentru Inteligența Artificială, precum și președintele Comisiei pentru Inteligența Artificială pentru Informare și Publicare al Președinției Consiliului de Miniștri.

Noul rol financiar și doctrinar al SUA

Leon al XIV-lea este primul papă american din istoria milenară a Bisericii.

În Sfântul Scaun, alegerea sa a reaprins speranța că noul Papă ar putea ajuta la remedierea finanțelor tulburi ale Vaticanului prin atragerea de noi fluxuri de dolari.

Obolul Sfântului Petru este din punct de vedere istoric plămânul financiar al Bisericii Catolice, reprezentând fluxul de bani care provin din ofertele din toată către papă.

„În mod tradițional, 50% din  Obolul Sfântului Petru venea din Statele Unite. Din câte am citit, în ultimul deceniu ofertele au scăzut cu aproximativ 50%. Ce poate face Leon? Ar trebui să înceapă să reevanghelizeze și să reafirme adevărurile care influențează lumea catolică și în șase luni, echilibrul va fi restabilit”, spune Ettore Gotti Tedeschi care conchide adăugând că vicepreședintele J.D.Vance a afirmat aceste adevăruri și și-a enumerat condițiile în februarie la München, spunând „reconfirmați-ne valorile, iar noi vom fi total de partea dumneavoastră”.

Deocamdată, Papa Leon al XIV-lea pare să fi transmis mesaje de o anumită sensibilitate socială din punct de vedere economic, și în același timp mai tradiționale din punctul de vedere al prezenței estetice/simbolice și al conținutului valorilor doctrinare.

Sursa: Rador Radio România