Acordurile de la Minsk bântuie eforturile de încetare a focului dintre Rusia și Ucraina. Rusia a bombardat cinci regiuni ucrainene în câteva ore de la un armistițiu promis de Paște, reînviind un model familiar de acorduri de încetare a focului încălcate, care planează acum peste ultima rundă de discuții din această săptămână.

Oficiali americani, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, trimișii speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Keith Kellogg, și trimișii Ucrainei, urmează să se întâlnească miercuri la Londra cu miniștrii de externe și consilierii pentru securitate națională din Franța, Germania, Marea Britanie și Ucraina.

Dar există două obstacole cheie în calea oricărui progres asupra unui acord: cerințele maximaliste ale Moscovei, inacceptabile pentru Kiev și istoria lungă a acordurilor de încetare a focului încălcate de când Rusia a invadat Ucraina pentru prima dată în 2014.

Zelenski a acuzat Rusia că a încălcat 25 de acorduri de încetare a focului de atunci.

Încrederea a fost spulberată în urmă cu un deceniu, când Rusia a încălcat în 2014 un acord din 1997 dintre cele două țări, care garanta respectarea granițelor și integritatea teritorială.

Neîncrederea profundă dintre cei doi vecini s-a adâncit odată cu semnarea Acordurilor de la Minsk în 2014, sponsorizate inițial de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și conduse ulterior de Franța și Germania, care ulterior au fost și ele încălcate.

Acordurile de la Minsk se bazau pe un cadru slab de monitorizare a încetării focului și lipseau mijloace eficiente de monitorizare a respectării armistițiului de către ambele părți.

Mai multe încercări de încetare a focului pe termen scurt în acea perioadă — inclusiv armistițiile succesive de Paște, Crăciun și Anul Nou între 2016 și 2022 — au eșuat la scurt timp după semnarea lor, Kievul acuzând Moscova de mai multe încălcări ale acordului.

Ucraina a descris anterior acordurile de la Minsk drept o ”capcană” care a permis Moscovei să se pregătească pentru invazia din februarie 2022.

Kievul consideră că un acord de încetare a focului nu are valoare decât dacă primește garanții de securitate occidentale care ar împiedica un nou atac rusesc.

De această dată, există, de asemenea, o provocare operațională cheie în verificarea rapoartelor privind încălcările de încetare a focului: aproape tuturor instituțiilor și organizațiilor media independente li s-a interzis intrarea în zonele ocupate de ruși din Ucraina.

Propunerea SUA

Discuțiile din această săptămână sunt deosebit de relevante.

Ele vin după încetarea focului de 30 de ore declarată de Putin pe 21 aprilie, marcată de acuzații de încălcare a ei de către ambele părți, și întâlnirea de săptămâna trecută a oficialilor americani și europeni la Paris.

Întâlnirea de la Paris a marcat o schimbare în abordarea Casei Albe cu privire la medierea de război, care până de curând a minimalizat implicarea omologilor săi europeni în negocierile de încetare a focului.

Dar acum Washingtonul își pierde răbdarea cu progresul lent în încercările prelungite de a obține un încetare a focului pe termen lung.

Săptămâna trecută, Rubio l-a avertizat pe Trump că probabil va renunța să mai încerce să negocieze un acord de pace între Rusia și Ucraina ”în câteva zile”, dacă nu există semne clare că un acord este posibil.

Când luptele au fost reluate, Trump a părut mai prudent, declarând: ”Sperăm că Rusia și Ucraina vor ajunge la un acord în această săptămână”, fără a oferi mai multe detalii

”Ambele vor începe apoi să facă afaceri mari cu Statele Unite prospere și vor face o avere!” a susținut liderul republican.

Cu toate acestea, cea mai recentă propunere a SUA, care ar îngheța linia frontului actuală, permițând Moscovei să preia controlul efectiv asupra majorității teritoriului ucrainean aflat acum sub ocupație rusă și distrugând definitiv speranțele Ucrainei de a adera la NATO, este puțin probabil să reușească.

Ucraina a declarat în repetate rânduri că nu va ceda teritoriu Rusiei. Putin, la rândul său, a spus clar că nu este dispus să accepte un armistițiu deplin până când nu se vor face progrese către un acord de pace final care să răspundă cerințelor Rusiei.