"Victoria zdrobitoare a extremei drepte franceze la alegerile europene din această duminică și înfrângerea umilitoare a susținătorilor lui Emmanuel Macron au declanșat o criză politică cu consecințe imprevizibile", notează El País, preluat de Courrier International.

Decizând, imediat după publicarea primelor rezultate, dizolvarea Adunării Naționale și convocarea alegerilor legislative anticipate, șeful statului "a aruncat țara în cea mai incertă campanie din istoria recentă, campanie al cărei rezultat va determina moștenirea președinției sale și a direcției Franței și Europei", adaugă cotidianul spaniol.

"Dizolvarea Adunării Naționale este o modalitate pentru Macron de a demonstra că a auzit criticile", estimează The Washington Post. Poate pariază pe faptul că majoritatea voturilor de protest au fost exprimate la alegerile europene și că oamenii vor vota diferit când va fi vorba de Franța".

De fapt, votul de sancțiune a atins recorduri duminică. Condusă de Jordan Bardella, lista RN a triumfat cu aproximativ 32% din voturi, cu mult înaintea candidatei macroniste Valérie Hayer (aproximativ 14,5%) și a șefului listei PS, Raphaël Glucksmann (14%).

O situație care ține de "cutremurul politic din Franța", rezumă cotidianul german Die Welt.

"RN domină acum peisajul politic cu Marine Le Pen și Jordan Bardella, foarte tânărul președinte al partidului și cap de listă la aceste alegeri europene, care a marcat campania cu popularitatea sa, adaugă Le Temps. "Acest partid nu a atins niciodată aceste cifre, nici chiar atunci când încă se numea Front National".

"Reușește sau ratează" 

Alegerea de a dizolva Adunarea rămâne totuși "istorică și total neașteptată", observă La Stampa. Cotidianul italian amintește că este a șasea oară când sunt convocate alegeri legislative anticipate în cadrul Republicii a cincea, dar că decizia "nu a fost luată niciodată în urma unui scrutin european".

La Libre Belgique analizează această alegere ca pe o încercare a lui Emmanuel Macron de a salva ultimii trei ani ai mandatului său de cinci ani. "Nu se pune problema ca el să-și încheie mandatul în imposibilitate de a guverna, imobilitate forțată și incapacitatea de a efectua cea mai mică reformă", scrie cotidianul belgian.

”Vrea animalul politic rănit să arate că încă rage și că se poate impune din nou în centrul jocului?"

”Luând repede pe toată lumea, Emmanuel Macron speră că Rassemblement national nu va avea timp să găsească candidați credibili peste tot în țară" și mizează pe "divizările stângii, scorul bun al lui Raphaël Glucksmann, clasat în fața France insoumise, reașezarea cărților conducerii unei tabere care pare din nou ireconciliabilă", potrivit unei analize Le Soir.

Dar pentru ziarul de la Bruxelles, este "un pariu nebun" și "o strategie foarte riscantă. Reușește sau ratează. Iar, dacă ratează, Jordan Bardella se va putea stabili la Matignon, în timp ce Marine Le Pen se pregătește pentru următoarele alegeri prezidențiale. O alegere pe care Emmanuel Macron, care nu va mai putea candida după două mandate consecutive, nu o va putea urmări decât ca un spectator neajutorat".

Calcule "machiavelice"? 

La Londra, The Times împărtășește "perplexitatea" comentatorilor politici, care pun la îndoială motivele care îl împing pe Emmanuel Macron să "convoace alegeri" pe care partidul său "are toate șansele să le piardă".

"Consilierii lui Macron spun că votul anticipat va clarifica o situație politică complicată, oferind alegătorilor o alegere crucială între tabăra sa de centru și populiștii de dreapta", scrie cotidianul. Dar unii analiști suspectează calcule "mai machiavelice", precum încercarea de a-i "forța pe republicanii de centru-dreapta să încheie un acord cu tabăra sa de centru pentru a împiedica venirea RN la putere.

"În Paris circulă o altă teorie", continuă ziarul britanic. Macron pariază poate pe faptul că RN, câștigând alegerile și conducând țara în vremuri de criză, își va vedea scăzând popularitatea înainte de 2027, când Franța va trebui să-și aleagă noul președinte. Oricum, "perspectiva ca Franța să aibă un prim-ministru populist de dreapta atunci când va găzdui Jocurile Olimpice din această vară este acum reală".

Pentru Clarín, care se așteaptă la o campanie pe cât de "dură", pe atât de "fascinantă", zarurile ar fi fost deja aruncate. "Franța se îndreaptă probabil către o coabitare între președintele Macron și RN, cu un prim-ministru de extremă dreapta, o alianță fără precedent în Republică".

Și a adăugat: "Nimeni nu știe cum va funcționa acest lucru sau dacă va exista o alianță a tuturor republicanilor împotriva Le Pen și Bardella, așa cum s-a întâmplat în 2002, când Jean-Marie Le Pen a ajuns în al doilea tur [al alegerilor prezidențiale] împotriva lui Jacques Chirac".

Cotidianul argentinian amintește că "mii de francezi" "au ieșit atunci în stradă, uniți prin respingerea lui Le Pen. Dar vremurile s-au schimbat. Naționalismul se răspândește în Uniunea Europeană, într-un climat de tensiune extremă". 

"Pericol imens" pentru Europa

În Elveția, Blick este îngrijorat de repercusiunile acestor alegeri anticipate pentru Europa. "Macron joacă soarta Europei în Franța (și este cu adevărat foarte riscant)", titrează publicația.

"Președintele francez face o mișcare democratică greu de contestat. Dar el ia Europa ostatică".

Pentru că "pericolul" acestor alegeri este "imens pentru Uniunea Europeană", estimează ziarul elvețian. "O victorie pentru extrema dreaptă în Franța, care ar pretinde în mod logic exercitarea puterii, ar zgudui bazele UE".

Pe 30 iunie și 7 iulie, lumea va asista la "un duel important pentru Franța și pentru Europa", confirmă ABC în Spania. "Dacă aliații lui Macron și partidele pro-europene, începând cu Partidul Socialist, vor câștiga următoarele alegeri legislative, vor câștiga susținătorii euro, UE și Alianței Atlantice".

Dar, dacă Marine Le Pen ar câștiga, "unda de șoc ar avea repercusiuni imprevizibile: extrema dreaptă franceză este ostilă euro, NATO și solidarității militare cu Ucraina", avertizează cotidianul conservator.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA