Aceste instrumente financiare — care includ Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul social european și Politica agricolă comună (PAC), printre altele — promovează coeziunea și reduc disparitățile regionale prin sprijinirea investițiilor în infrastructură, inovare, educație și ocuparea forței de muncă. În plus, acestea au stimulat inovarea și competitivitatea afacerilor și au contribuit la dezvoltarea și creșterea economică a regiunilor europene.

Cu toate acestea, există o dezbatere aprinsă cu privire la relația dintre aceste fonduri publice și corupția din țările europene. În timp ce unii autori sugerează că acestea ar putea fi legate de corupția publică, alții susțin că această relație este condiționată de riscul propriu de corupție al statelor.

În plus, politicile de alocare, distribuire și control al fondurilor europene influențează sentimentul de cetățenie și legitimitatea UE. Această influență a fost evidentă în cazul fondurilor Next Generation EU, pachetul de măsuri conceput de Europa pentru a atenua efectele crizei COVID-19: un studiu din 2022 a arătat că alocarea acestora este parțial influențată de euroscepticism. Astfel, țările cu sentimente puternice anti-UE primesc resurse mai mari pe cap de locuitor din această alocare.

Acoperirea mediatică

Am vrut să stabilim dacă există o relație între sentimentul public și sentimentul transmis de știrile despre corupție și fondurile europene. Pentru a face acest lucru, am analizat peste 30.000 de știri publicate între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2023. Această perioadă este deosebit de relevantă din mai multe motive:

1. Acoperă lansarea și implementarea inițială a fondurilor NGEU.

2. Captează acoperirea media și a sentimentului public în fazele sale critice: negocierile inițiale și aprobarea fondurilor NGEU (2020), elaborarea planurilor naționale (2021), implementarea și primele evaluări (2022-2023).

3. Permite o analiză a discursului public privind fondurile UE în contextul actual, inclusiv a tranziției ecologice și digitale, priorități cheie în cadrul actual de finanțare.

Pentru a interpreta percepția fiecărei informații, folosim algoritmi de analiză textuală alimentați de peste 40 de dicționare de sentimente. Pentru a realiza acest lucru, folosim modelul de limbaj BERT (Bidirectional Encoder Representations from Transformers), care are capacitatea de a surprinde sensul unui cuvânt prin raportarea acestuia la cuvintele care îl înconjoară.

Variații între țări

Aplicarea acestor instrumente ne-a permis să observăm variații între țări. Grecia, Croația și Bulgaria au o acoperire media ridicată și o percepție mai negativă. În schimb, Danemarca, Irlanda și Portugalia prezintă o percepție media mai pozitivă. În țările nordice ale Europei, precum Suedia, Finlanda și Danemarca, acoperirea subiectului este mai redusă, cu mai puține articole per locuitor.

Grecia se remarcă drept cea mai prolifică țară, cu 8.210 articole (26% din acoperirea totală). Acest lucru subliniază atenția enormă pe care presa greacă o acordă finanțării europene, probabil datorită importanței acesteia în strategiile de redresare și dezvoltare ale țării.

Croația și Bulgaria urmează îndeaproape, cu 15,12%, respectiv 11,25% din totalul articolelor. Această atenție se poate datora recentei sale aderări la UE și importanței fondurilor europene în investițiile în infrastructură și dezvoltarea economică.

Și presa franceză manifestă un interes semnificativ, reprezentând 9,73% din articole. Acest lucru s-ar putea atribui participării sale la diverse proiecte finanțate de UE, în special în agricultură (fonduri PAC), cercetare și inovare (Orizont Europa) și dezvoltare regională (FEDR și Fondul de coeziune).

Vârfuri mediatice

Am identificat unsprezece teme legate de utilizarea fondurilor europene; analizându-le, am putut vedea cum au evoluat acoperirea lor și percepția presei.

De exemplu, subiectul „Ocuparea forței de muncă și măsuri economice” a atins apogeul în martie și iunie 2020, probabil ca răspuns la criza COVID-19. „Energia și mediul” reprezintă subiecte constante de știri, subliniind importanța mediului și a sustenabilității în discursul UE.

Tema „Finanțele și economia europeană” a dominat primele luni ale pandemiei, reflectând provocările economice și răspunsurile adoptate în acea perioadă. „Gestionarea și utilizarea fondurilor europene”, un domeniu critic de interes, a atins apogeul în aprilie 2020 și din nou în august 2021, reflectând perioade semnificative de dezbateri privind alocarea și gestionarea fondurilor.

Subiectele „Politica și relațiile în UE” și „Politica și relațiile Bulgariei cu UE” demonstrează natura dinamică a dezbaterilor și relațiilor politice din Europa, cu vârfuri notabile în mediatizarea care indică perioade de activitate politică intensificată sau schimbări.

La sfârșitul primei jumătăți a anului 2022, s-a înregistrat o creștere negativă din cauza amenințării UE de a refuza Ungariei și Poloniei accesul la fonduri, în principal din cauza amenințărilor la adresa statului de drept și a corupției în ambele țări.

Harta percepțiilor

Afișăm pe o hartă percepția medie pe țări cu privire la utilizarea și gestionarea fondurilor europene. Această hartă evidențiază diferențele de percepție asupra mass-media între țări, clasificându-le în funcție de sentimente: de la roșu (cel mai negativ) la verde (cel mai pozitiv), trecând prin portocaliu și galben. Zonele gri indică țările care nu fac parte din UE.

Țări precum Danemarca, Irlanda, Italia, Malta, Portugalia și România manifestă o percepție pozitivă din partea presei față de fondurile europene, sugerând o opinie aliniată cu utilizarea eficientă a acestora și cu beneficiile derivate din sprijinul financiar al UE.

Acest sentiment pozitiv ar putea reflecta implementarea cu succes a proiectelor și un consens public că aceste fonduri contribuie la îmbunătățiri concrete ale infrastructurii și economiilor naționale.

Pe de altă parte, Ungaria, Bulgaria, Polonia, Republica Cehă și Germania au o percepție media mai negativă, adesea legată de scandaluri care implică fraudă, corupție sau utilizarea controversată a fondurilor.

Autoritățile europene ar trebui să ia act de aceste diferențe dintre țări în ceea ce privește percepția publică și acoperirea mediatică a gestionării fondurilor europene.

Comunicare eficientă și execuție satisfăcă

toareEste posibil să se facă o legătură între sentimentul transmis de mass-media și răspunsurile cetățenilor europeni la întrebările Eurobarometrului din 2023 privind percepția lor generală asupra UE și a Parlamentului European.

Analiza noastră sugerează că un sentiment media mai pozitiv este asociat cu un euroscepticism mai scăzut. Însă aceste corelații reflectă relații, nu cauzalitate. Prin urmare, nu putem confirma dacă o acoperire mediatică pozitivă îmbunătățește atitudinea publicului față de Europa sau dacă mass-media reflectă pur și simplu percepția publică din fiecare țară.

Cu toate acestea, propunem ca strategiile de comunicare eficiente și implementarea cu succes a proiectelor să contribuie la îmbunătățirea percepției publice asupra inițiativelor UE, în special în ceea ce privește finanțarea, sustenabilitatea și problemele de dezvoltare.

Având în vedere importanța creșterii gradului de conștientizare și a generării unui sentiment pozitiv cu privire la existența și gestionarea fondurilor publice europene, sunt necesare cadre administrative robuste și mecanisme de supraveghere pentru a asigura utilizarea corectă a acestora și o comunicare clară și transparentă.

Autori: Iván Pastor Sanz, Profesor de Economie și Managementul Riscului Financiar, UNIR - Universidad Internacional de La Rioja.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA