Potrivit documentelor publicate de Tomac, în mod ironic, cel de-al doilea stat care s-a împotrivit, de-a lungul timpului, intrării României în Schengen are mari deficiențe în ceea ce privește implementarea legislației Schengen.

Eugen Tomac susține că sunt date oficiale, prezentate în două documente ale Consilului UE. În primul (documentul poate fi consultat aici), Olanda este acuzată de deficiențe "grave” privind aplicarea acquis-ului Schengen în domeniul politicii comune a vizelor.

În acest sens, Olandei i se face practic un instructaj oficial privind modul în care ar trebui să-și reorganizeze întregul sistem consular pentru a nu vulnerabiliza spațiul Schengen. Sunt formulate, prin urmare, 25 de propuneri pe care aceasta trebuie să le implementeze de îndată.

Documente oficiale, publicate pe Facebook de Eugen Tomac:

Cea de a doua recomandare a Consiliul Uniunii Europene (documentul poate fi consultat aici) este elaborată pe baza unui Raport din 2021 în ceea ce privește implementarea de către Olanda a legislației Schengen privind returnarea.

Astfel, Olanda este obligată să implementeze o serie de modificări legislative pentru o aplicare uniformă a Directivei privind returnarea în conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Cele două documente pot și trebuie să fie folosite de autoritățile române și cele bulgare în negocierile de săptămâna viitoare din Suedia.

Bineînțeles, nu pot să nu apreciez decizia politică a Olandei de a susține în prezent aderarea țării noastre la spațiul Schengen.

Nu putem uita însă că, timp de 11 ani, ne-a fost îngrădit acest drept în mod nejustificat de către o țară care astăzi este "certată” pentru deficiențe grave ce țin chiar de protejarea spațiului Schengen.

Guvernele român și bulgar trebuie să acționeze în mod coordonat și eficient. Este limpede că în spațiul Schengen putem și trebuie să intrăm doar împreună.

Olanda se opune accesului Bulgariei, iar această decizie ne afectează în mod direct și pe noi.

Prin urmare, consider că, dacă pe 26 ianuarie, la Consiliul JAI, nu avem o concluzie și un calendar asumat de corectare a votului discriminatoriu din 8 Decembrie 2022, atunci singura și cea mai rapidă cale de a intra în spațiul Schengen rămâne acțiunea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Situația în care ne aflăm nu mai ține de relația dintre state sau instituții. Acum, miza este demnitatea noastră și trebuie să luptăm pentru a o recâștiga.

În urmă cu o săptămână, tot Eugen Tomac anunța că, la reuniunea din 19 decembrie, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie prin care formulează și pentru Austria, țară care s-a împotrivit alături de Olanda aderării noastre la Schengen, recomandări de remediere a deficiențelor identificate în evaluarea din 2020 a aplicării de către această țară a acquis-ului Schengen în domeniul returnării cetățenilor unor terțe state.

+++

Europarlamentarul PSD Victor Negrescu solicită accelerarea demersurilor pentru aderarea României la spațiul Schengen și elaborarea unei strategii naționale, la care să participe toți cei care pot contribui la realizarea acestui obiectiv important de țară, cu scopul de a-l îndeplini până la alegerile europene din 2024. Acesta a prezentat o parte din demersurile pe care le-a realizat și totodată pe cele pe care le consideră necesar a fi făcute pentru ca România să poată adera la spațiul Schengen.

"Pentru atingerea acestui obiectiv important pentru țară, trebuie să abordăm aderarea României la spațiul Schengen cu mai mult profesionalism și curaj. Ceea ce facem, ca țară, în aceste prime luni ale anului este esențial pentru a reuși să atingem acest deziderat până la alegerile europene din anul 2024. Prin urmare, la acest început de an, am întreprins următoarele demersuri:

- am solicitat comisarului social-democrat Ylva Johansson să susțină aderarea României la spațiul Schengen la întâlnirea informală a miniștrilor de Justiție și Afaceri Interne, forul care trebuie să adopte o decizie cu privire la extinderea zonei de liberă circulație. Ministerul de resort trebuie să ridice acest subiect în cadrul reuniunii;

- am contactat oficialii din Suedia pentru a solicita ca aderarea României la spațiul Schengen să rămână un subiect prioritar pe agenda europeană. Trebuie demarate, odată cu terminarea alegerilor locale, negocieri moderate de președinția suedeză cu Austria și statele reticente;

- am fost în contact cu oficiali din Olanda pentru a ne asigura că veto-ul aplicat Bulgariei nu mai împiedică aderarea României la spațiul Schengen. Trebuie să ne asigurăm că veto-ul Olandei nu va bloca România, fiind direct implicați în sprijinirea Bulgariei;

- am mulțumit ministrului grec de interne pentru sprijinul oferit în aderarea la spațiul Schengen. Trebuie să dezvoltăm, împreună cu Grecia, o strategie comună de convingere a statelor reticente;

- am intrat în contact cu reprezentanți din mediul politic și cu reprezentanți ai sectorului nonguvernamental din Austria pentru a încerca o schimbare de poziționare din partea guvernului de dreapta austriac. Trebuie demarată o campanie de lobby și advocacy în Austria pe lângă toți cei care pot influența decizia;

- am discutat cu reprezentanți ai executivului spaniol, care urmează să preia Președinția Consiliului UE, și vom efectua o vizită de lucru la Madrid. Contactele instituționale cu Spania trebuie intensificate;

- am propus o amplă consultare între cei interesați de definirea unei strategii naționale privind aderarea la spațiul Schengen întrucât subiectul nu trebuie politizat, iar toate competențele trebuie folosite în interesul României. Trebuie evitată personalizarea aderării prin realizarea unei echipe largi de negociere sau de coordonare;

- am scris președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintei Parlamentului European, Roberta Metsola, pentru a solicita folosirea tuturor mijloacelor legale posibile, inclusiv atacarea la Curtea de Justiție a UE a veto-ului aplicat de Austria împotriva aderării României la spațiul Schengen. Trebuie folosite toate mijloacele existente pentru a pune presiune în vederea adoptării unei decizii;

- am sprijinit petiția inițiată de români privind atacarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene a deciziei privind refuzul aderării la spațiul Schengen. Aceasta urmează să fie dezbătută în comisia de resort a Parlamentului European în luna martie. Cetățenii trebuie implicați direct și ascultați mai mult;

- am propus o coordonare și o colaborare mai bună cu partenerii din Bulgaria pentru a face demersuri comune, întrucât scenariul decuplării a fost ratat, iar țara vecină pare să aibă o abordare mai incisivă. Trebuie setată o strategie comună și definite axele comune de acțiune. De altfel, merită să discutăm și cu partenerii din Croația pentru a vedea cum putem aborda demersul la fel de eficient ca ei", a explicat eurodeputatul Victor Negrescu.

Reprezentantul României în Parlamentul European face apel la o abordare coerentă și profesionistă pentru atingerea acestui obiectiv.

"Pentru ca toate aceste inițiative să conducă la efectul scontat este esențial ca la nivel național să fie menținută stabilitatea coaliției guvernamentale, iar responsabilii din Guvernul României să iasă din defensivă și să întreprindă acum, la începutul anului, toate demersurile necesare pentru a menține acest subiect pe agenda europeană. Nu doar discuții, ci acțiuni concrete.Cum am promis, nu renunțăm și continuăm campania #RomâniiMerităÎnSchengen", a conchis Negrescu.

+++

Premierul suedez Ulf Kristersson a prezentat marți, în plenul PE de la Strasbourg, prioritățile Președinției suedeze a Consiliului. Mai mulți eurodeputați români și bulgari i-au cerut să aibă ca prioritatea aderarea celor două țări la Schengen.

Ulf Kristersson a declarat că înțelege dezamăgirea care a fost resimțită în ceea ce privește dosarul Schengen.

”Suedia înțelege, la fel ca orice alt stat membru, că Bulgaria și România sunt dornice să adere la Schengen și suntem pregătiți să punem această chestiune pe ordinea de zi a Consiliului”, a precizat premierul suedez.