Vaticanul are niște reguli clare despre cum se alege un nou Papă, în contextul morții Papei Francisc.

1. Perioada de doliu și pregătire

După moartea Papei, urmează o perioadă de doliu de 9 zile.În această perioadă, nu se iau decizii importante în Biserica Catolică.

2. Sede Vacante

Se declară oficial „Sede Vacante” – adică „Scaunul Sfântului Petru este vacant”. Toate funcțiile Papei sunt suspendate, iar conducerea temporară revine Colegiului Cardinalilor.

3. Conclavul

După minimum 15 zile și maximum 20 de zile de la moartea Papei, se convoacă Conclavul. Participă toți cardinalii cu vârsta sub 80 de ani.

4. Alegerea noului Papă

Cardinalii se închid în Capela Sixtină (Vatican), fără acces la exterior (telefon, internet etc.).Voturile sunt secrete. Pentru a fi ales, un cardinal trebuie să obțină o majoritate calificată: cel puțin două treimi din voturi.

5. Rezultatul

După fiecare rundă de vot: Dacă nu se alege Papa, se arde votul cu fum negru. Dacă da, se arde cu o substanță care produce fum alb - semnalul că a fost ales un nou Papă.

Apoi, cardinalul ales este întrebat: „Acceptați alegerea?” și ce nume papal alege. Noul Papă este prezentat public cu celebra frază: „Habemus Papam!”.

Candidați favoriți pentru a-i lua locul Papei Francisc:

Conform publicației Il Foglio, opt cardinali sunt considerați favoriți pentru a-l succeda pe Papa Francisc. Aceștia provin din diverse regiuni și reprezintă diferite orientări teologice și pastorale:​

Cardinalul Pietro Parolin (Italia) – Secretar de Stat al Vaticanului, cunoscut pentru abilitățile sale diplomatice și experiența în conducerea Curiei Romane.​

Cardinalul Luis Antonio Tagle (Filipine) – Prefect al Dicasterului pentru Evanghelizarea Popoarelor, reprezentând o voce importantă a Bisericii în Asia.​

Cardinalul Matteo Zuppi (Italia) – Arhiepiscop de Bologna, cunoscut pentru implicarea sa în inițiativele de pace și dialog interreligios.​

Cardinalul Jean-Claude Hollerich (Luxemburg) – Arhiepiscop de Luxemburg și raportor general al Sinodului despre sinodalitate, susținător al reformelor în Biserică.​

Cardinalul Robert Sarah (Guineea) – Fost prefect al Congregației pentru Cultul Divin, reprezentând aripa conservatoare a Bisericii.

​Cardinalul Fridolin Ambongo Besungu (Republica Democrată Congo) – Arhiepiscop de Kinshasa, activ în problemele sociale și de mediu.​

Cardinalul Christoph Schönborn (Austria) – Arhiepiscop de Viena, teolog respectat și participant activ în dialogurile ecumenice.​

Cardinalul Peter Turkson (Ghana) – Fost prefect al Dicasterului pentru Promovarea Dezvoltării Umane Integrale, implicat în problemele sociale globale.​

+++

Până în 2025, au existat 266 de papi oficial recunoscuți în istoria Bisericii Catolice. Primul a fost Sfântul Petru (sec. I d.Hr.), iar ultimul a fost Papa Francisc.

Au existat și câțiva antipapi (persoane care au pretins că sunt papi, dar nu au fost recunoscuți oficial), însă nu sunt incluși în numărătoarea oficială.