Președintele Consiliului European, Charles Michel, a propus un buget al UE pentru perioada 2021-2027 de 1,074% din Produsul Național Brut (PNB) sau 1.095 de miliarde de euro. În plus, propunerea lui Michel include completarea veniturilor Uniunii Europene cu o taxă pe materialele plastice și cu venituri din comercializarea certificatelor de emisii de dioxid de carbon.

Charles Michel a prezentat și așa-numitul pachet de negociere, care va face obiectul tratativelor la nivel de șefi de stat și prim-miniștri între cele 27 de state membre ale Uniunii, la summitul european din 20 februarie, scrie Agerpres.

După Brexit, bugetul anual al UE pierde peste 10 miliarde de euro, dat fiind că Regatul Unit era al doilea contributor la buget, după Germania.

Oficialii europeni estimează însă că noua taxă pe plastic și veniturile din schema extinsă pentru carbon, care va acoperi și sectorul transporturilor, vor aduce între 14 și 15 miliarde de euro anual.

Unele țări cu contribuții mari la bugetul european, cum ar fi Germania, Olanda, Austria, Suedia și Danemarca se opun însă unui buget de peste 1% din PNB și au criticat propunerea de 1,07% prezentată anul trecut de președinția finlandeză a Consiliului UE. Potrivit unor oficiali europeni de rang înalt, această valoare este însă una medie și reprezintă cel mai bun punct de plecare pentru un compromis, având în vedere pozițiile prezentate lui Michel de guvernele tuturor celor 27 de țări membre în ultimele două săptămâni.

Parlamentul European vrea un buget mult mai ambițios, de 1,3% din PNB, iar propunerea Comisiei Europene pornea de la un nivel de 1,1% din PNB. Instituțiile europene arată că Uniunea se confruntă cu noi provocări, cum ar fi combaterea modificărilor climatice și atingerea până în 2050 a echilibrului între emisiile și absorbția de CO2, pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare.

Michel a mai propus ca fondurile europene să fie acordate cu condiția respectării statului de drept. Mai multe state contributoare nete la buget au insistat asupra menținerii presiunilor asupra unor țări ca Polonia și Ungaria, acuzate de încălcarea principiilor democratice.