În anul 2017, Comisia a aplicat Google o amendă de aproximativ 2,4 miliarde de euro pentru că a abuzat de poziția sa dominantă pe mai multe piețe naționale ale căutării pe internet, favorizând propriul serviciu de comparare a produselor în raport cu cel al concurenților săi. Întrucât Tribunalul a confirmat în esență această decizie și a menținut această amendă, Google și Alphabet au introdus un recurs în fața Curții, care îl respinge și confirmă astfel hotărârea Tribunalului.

În 2017, Comisia a constatat că, în 13 țări din Spațiul Economic European (SEE), Google a privilegiat, pe pagina sa de rezultate de căutare generală, rezultatele propriului serviciu de comparare a produselor în raport cu cele ale serviciilor concurente de comparare a produselor.

Astfel, Google a prezentat rezultatele căutării serviciului său de comparare a produselor pe prima poziție și le-a pus în valoare în „casete”, însoțindu-le de informații vizuale și textuale atractive.

În schimb, rezultatele căutării serviciilor concurente de comparare a produselor nu apăreau decât ca simple rezultate generice (prezentate sub formă de linkuri albastre) și, prin urmare, erau, contrar rezultatelor serviciului de comparare a produselor al Google, susceptibile să fie retrogradate de algoritmi de ajustare în paginile de rezultate generale ale Google.

Comisia a concluzionat că Google a abuzat de poziția sa dominantă pe piața serviciilor de căutare generală pe internet, precum și pe piața serviciilor de căutare specializată de produse și i-a aplicat o amendă de 2.424.495.000 de euro, din care Alphabet, în calitate de asociat unic al Google, a fost obligată să suporte în solidar cuantumul de 523.518.000 de euro.

Google și Alphabet au contestat decizia Comisiei în fața Tribunalului Uniunii Europene.

Prin Hotărârea din 10 noiembrie 2021, Tribunalul a respins în esență acțiunea și, în special, a confirmat amenda. În schimb, Tribunalul a considerat că nu s-a stabilit că practica societății Google a avut efecte anticoncurențiale, fie și numai potențiale, pe piața serviciilor de căutare generală. Prin urmare, Tribunalul a anulat decizia Comisiei în măsura în care aceasta a constatat o încălcare a interdicției abuzului de poziție dominantă și în ceea ce privește respectiva piață. 

Curtea amintește că dreptul Uniunii nu incriminează existența însăși a unei poziții dominante, ci numai exploatarea abuzivă a acesteia. În special, sunt interzise comportamentele întreprinderilor aflate în poziție dominantă care restrâng concurența bazată pe merite și sunt astfel susceptibile să cauzeze un prejudiciu întreprinderilor individuale și consumatorilor.

Aceste comportamente le includ pe cele care împiedică, prin alte mijloace decât concurența bazată pe merite, menținerea sau dezvoltarea concurenței pe o piață pe care gradul de concurență este deja redus, tocmai din cauza prezenței uneia sau mai multor întreprinderi aflate în poziție dominantă.

Curtea precizează că nu se poate considera, desigur, la modul general, că o întreprindere dominantă care aplică produselor sau serviciilor sale un tratament mai favorabil decât cel pe care îl acordă concurenților săi adoptă, independent de împrejurările cauzei, un comportament care se îndepărtează de concurența bazată pe merite. Aceasta constată însă că, în speță, Tribunalul a stabilit că, având în vedere caracteristicile pieței și circumstanțele specifice ale cauzei, comportamentul Google era discriminatoriu și nu corespundea concurenței bazate pe merite.