SchengenDacian Cioloș cere Bucureștiului să utilizeze dreptul de veto în Consiliul European

Dacian Cioloș le transmite președintelui României, prim-ministrului și președintelui Senatului că România trebuie să aibă o abordare mai fermă în Consiliul European pentru a obține aderarea la Schengen, prin utilizarea dreptului de veto.
Refuzul ”nejustificat și ilegal” al Austriei de a-și ridica veto-ul în privința aderării României la Schengen, precum și lipsa de progres de aproape un an din partea autorităților austriece, ”în condițiile în care s-au bucurat de toată deschiderea din partea autorităților române în ceea ce privește potențialele îngrijorări pentru securitatea granițelor externe ale Uniunii”, arată că veto-ul Austriei este ”motivat exclusiv politic, iar guvernul austriac blochează în felul acesta funcționarea întregii Uniuni, scrie eurodeputatul Reper Dacian Cioloș într-o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis, premierului Marcel Ciolacu și președintelui Senatului Nicolae Ciucă.
Cioloș amintește că, în 16 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România nu și-a exercitat niciodată, pe niciun subiect european, dreptul de veto consfințit prin Tratate, dovedind astfel că este ”un partener de încredere, loial valorilor europene”.
”Din păcate, vedem cum alte state membre nu au astfel de rețineri, punând la îndoială soliditatea construcției europene: veto-ul Austriei nu face decât să alimenteze sentimentul eurosceptic din România și să mențină percepția eronată că România nu ar beneficia, de fapt, de pe urma apartenenței la UE”, susține Cioloș.
În aceste condiții, Dacian Cioloș solicită autorităților române ”o abordare la fel de intransigentă precum cea a Austriei”, și anume ”blocarea tuturor deciziilor europene care necesită vot unanim din partea statelor membre - cu excepția celor privind sprijinul pentru Ucraina, țările candidate și extinderea Uniunii Europene - până la un vot pozitiv pentru aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen în Consiliul Justiție și Afaceri Interne”.
Cioloș subliniază că o astfel de strategie a mai fost folosită în cazul ridicării vizelor pentru români de către Canada.
”În 2016, când eram prim-ministru, am anunțat partenerii din UE și de peste Ocean că România nu va ratifica acordul de liber schimb dintre Uniunea Europeană și Canada, până când guvernul canadian nu elimină total regimul de vize pentru cetățenii români, regim discriminatoriu în condițiile în care Canada nu cerea vize pentru celelalte state membre UE. După discuții și negocieri care au implicat atât instituțiile europene, cât și partea canadiană, am obținut ridicarea vizelor pentru Canada pentru toți cetățenii români, începând cu decembrie 2017”, a spus Cioloș, adăugând că atunci Bucureștiul a negociat și în numele vecinilor bulgari, primind sprijinul lor.
”România trebuie să dea dovadă încă o dată de aceeași fermitate și să-și ceară toate drepturile conferite de calitatea de stat membru al Uniunii Europene”, le mai transmite Cioloș celor trei oficiali români.
Cum a blocat România un important acord UE-Canada pentru a scăpa de vize
În 2016, românii și bulgarii erau singurii cetățeni europeni care aveau nevoie de vize pentru a călători în Canada. Cum pe plan bilateral nu s-au putut rezolva lucrurile, România a amenințat cu blocarea Acordului economic și comercial cuprinzător dintre UE și Canada (CETA).
După ce Bulgaria și România și-au exprimat reticența în a susține Acordul economic și comercial UE-Canada (CETA), dacă Ottawa nu renunță la vizele pentru cetățenii lor, au început negocieri intense pentru a rezolva chestiunea.
În urma negocierilor, premierul Justin Trudeau le-a promis bulgarilor o eliminare etapizată a vizelor, ofertă refuzată de Guvernul Cioloș care a transmis, la începutul lunii octombrie 2016, că vrea eliminarea vizelor pentru românii care călătoresc în Canada în 2017, nu etapizat până în 2018, așa cum a propus partea canadiană.
România a transmis în repetate rânduri că nu va semna acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Canada, din cauza menținerii vizelor, lucru ce ar fi condus spre blocarea întregului acord.
Pe 21 octombrie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România și Canada au căzut la un acord rezonabil pentru ambele părți legat de acordul CETA, astfel încât țara noastră își retrage rezerva față de acest acord.
”România nu mai are niciun fel de obiecțiuni față de acordul comercial cu Canada", a declarat președintele Klaus Iohannis, la Bruxelles, înainte de a doua sesiune de lucru a Consiliului European.
Comentarii