Întâlnirea a fost găzduită de vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, iar delegația regatului danez a fost condusă de ministrul danez de externe Lars Løkke Rasmussen și de omoloaga sa groenlandeză Vivian Motzfeldt.

Înaintea întâlnirii, Trump a reluat mesajul că SUA „au nevoie” de Groenlanda pentru securitate națională și a susținut că NATO ar trebui să sprijine demersul, invocând inclusiv o viitoare arhitectură de apărare antirachetă („Golden Dome”). Danemarca și Groenlanda au respins repetat ideea unei preluări, afirmând că teritoriul „nu este de vânzare”, iar lideri europeni au reiterat principiul autodeterminării groenlandezilor.

Copenhaga a răspuns în aceeași zi printr-un semnal militar

Ministrul apărării Troels Lund Poulsen a anunțat creșterea „prezenței militare și a activității de exerciții” în Arctica și Atlanticul de Nord, inclusiv „în și în jurul Groenlandei”, cu implicarea unor aliați NATO (prin aeronave, nave și trupe).

Pe acest fundal, „The Atlantic” (SUA) notează că șeful armatei daneze, generalul Peter Boysen, mizează pe o doctrină simplă: suveranitatea se apără prin prezență efectivă pe teren, nu doar prin capabilități la distanță. Publicația amintește și de miza politico-juridică: Articolul 5 al NATO nu a fost conceput pentru scenariul în care un aliat ar ataca alt aliat, iar Danemarca are un decret regal din 1952 care obligă militarii să opună rezistență dacă teritoriul este invadat – detaliu pe care Boysen îl descrie ca „obligație”, chiar dacă evită să comenteze explicit ipoteza unui conflict cu SUA.

Cine sunt cei doi miniștri care au mers la Casa Albă

Reuters subliniază că întâlnirea este descrisă de analiști drept una dintre cele mai importante pentru Danemarca în epoca recentă; Vivian Motzfeldt (Groenlanda) și Lars Løkke Rasmussen (Danemarca) au rolul de a gestiona criza în numele „Regatului Danemarcei” (care include Groenlanda ca teritoriu autonom).