România s-a asociat, alături de alte 12 state membre (Bulgaria, Croația, Rep. Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovenia și Suedia), unui demers scris – de tipul non paper, care prezintă elemente de poziționare de principiu – privind rezultatele Conferinței privind Viitorul Europei (CoFE) și perspectivele de evoluție și acțiune la nivelul UE în urma încheierii Conferinței, care a avut ca scop principal consultarea amplă a cetățenilor europeni privind așteptările concrete ale acestora de la Uniunea Europeană.

"România, alături de alte state membre, consideră că prioritatea, la acest moment, trebuie să fie acordată aspectelor concrete care preocupă cetățeanul european, așa cum au reieșit din dezbaterile CoFE, cu accent pe relansarea economică post-criză, crearea de locuri de muncă, un proces echitabil de tranziție climatică, sisteme performante de sănătate, acțiunea energică a UE în vecinătate, mai ales în contextul evoluțiilor actuale și impactului negativ generate de războiul ilegal declanșat de Rusia împotriva Ucrainei", precizează MAE.

Ministerul de externe susține că progrese importante pot fi realizate și în cadrul actual al Tratatelor UE și, așa cum a reieșit din dezbaterile CoFE, cetățenii europeni sunt preocupați prioritar de aspectele concrete menționate.

MAE nu exclude nicio opțiune, pentru a veni în întâmpinarea ideilor și preocupărilor cetățenilor, dar amintește că modificarea Tratatelor UE este un exercițiu "deosebit de complex, laborios și de lungă durată, care presupune un efort concentrat al instituțiilor europene și al statelor membre, ceea ce ar putea afecta capacitatea UE de a da un răspuns rapid și eficient la preocupările prioritare pentru cetățenii europeni".

România consideră util un proces de reformă care să dea prioritate "preocupărilor și așteptărilor presante" ale cetățenilor europeni, astfel cum au fost exprimate în cadrul Conferinței.

"Propunerile care nu sunt analizate suficient, implică riscul de a abate energia și voința politică de la identificarea unor soluții concrete pentru preocupările la care cetățenii europeni așteaptă răspunsuri imediate și de la provocările geopolitice urgente cu care se confruntă Europa în prezent. Prin urmare, nu este vorba de a exclude reforme de tip instituțional, acolo unde este cazul, ci de a evita grăbirea unor astfel de procese și declanșarea acestora fără o analiză necesară și aprofundată", precizează MAE.

„Nu aș refuza, dar aș fi prudent”

Fostul comisar european și consilier prezidențial Ludovic Orban spune că majoritatea propunerilor făcute în cadrul Conferințe privind viitorul Europei nu necesită modificarea tratatelor.

"E adevărat că sunt unele care ar genera modificarea tratatelor, dar unele dintre aceste propuneri sunt extrem de discutabile", a spus la RFI Orban.

El precizează că nu ar sprijini dreptul de inițiativă legislativă al Parlamentului European:

"Este o chestiune foarte discutabilă. În momentul de față Comisia Europeană este singurul organism care are drept de inițiativă. Prin întregul proces de luare a deciziilor în care Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European adoptă legislația, să dai posibilitatea Parlamentului European să aibă drept de inițiativă legislativă ar debalansa acest întreg proces și ar crea, din punctul meu de vedere, niște dificultăți foarte mari, poate insurmontabile în procesul de adoptare a deciziei".

Leonard Orban nu e de acord nici cu propunerea ca PE să aibă un cuvânt de spus în privința bugetului multianual, pentru că ar îngreuna procesul de adoptare.

"Răspunsul meu ar fi că mai degrabă aș fi prudent. Nu aș refuza, dar aș fi prudent. De altfel, în sensul ăsta a fost și alăturarea României la non-paper-ul inițiat de către Danemarca", a conchis el.