De ce nu acceptă Comisia Europeană creșterea pragului pentru deficitul bugetar
Marcel Ciolacu se duce la Bruxelles pentru a o convinge pe Ursula von der Lyen că România trebuie să crească deficitul. Fostul ministrul al investițiilor europene Cristian Ghinea spune de ce, momentan, CE nu acceptă acest lucru.
Comisia Europeană așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze finanțele publice pe o traiectorie corectă în raport cu țintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuțiile purtate cu structurile UE, a afirmat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, după ce s-a întâlnit la Bruxelles cu reprezentanții Comisiei Europene pe tema implementării reformelor aferente Planul Național de Redresare și Reziliență.
Mai mulți miniștri au fost săptămâna aceasta la Bruxelles pentru a pregăti vizita de vineri a premierului Marcel Ciolacu. Oficial, totul e minunat, pe surse, lucrurile sunt mai complicate.
"Comisia ne-a subliniat încă o dată necesitatea continuării discuțiilor privind reforma fiscală din cadrul #PNRR, care trebuie să se completeze prin pachetul de măsuri fiscal-bugetar prezentat de noi”, a scris pe Facebook Boloș, adăugând că CE a apreciat eforturile realizate de Guvern și așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare, care să orienteze ”finanțele publice pe o traiectorie corectă în raport cu țintele de deficit asumate în anul 2021, prin discuțiile purtate cu structurile UE”.
”Sistemul fiscal nu reușește să răspundă în mod adecvat provocărilor economice actuale. Măsurile de consolidare bugetară trebuie să garanteze corectarea pe termen lung a deficitului excesiv, vizând în același timp îmbunătățirea calității finanțelor publice și consolidarea potențialului de creștere a economiei", a msi scris ministrul Finanțelor.
"Trebuie să înțeleagă toți că eficiența cheltuielilor publice trebuie îmbunătățită pentru a maximiza beneficiile pentru oameni. Iar alocările bugetare ar trebui să se concentreze pe sectoarele esențiale, cum sunt sănătatea, educația și infrastructura, eliminând risipa și cheltuielile redundante. Am încredere că întreaga clasă politică va pune umărul hotărât pentru acest deziderat de a consolida politica fiscal-bugetară a României și de a valorifica ocazia pe care România o are prin banii europeni", a subliniat Boloș, adăugând că în următoarele zile vor continua discuțiile pe pachetul de măsuri de consolidare fiscal-bugetară.
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, pledează pentru creșterea de la 4,4% din PIB, ținta deja asumată, la 5,5%, motivând că România a avut cheltuieli mari și neprevăzute în urma războiului din Ucraina, potrivit Digi24.ro.
Scopul vizitei a fost de a asigura Comisia că România nu va merge spre un deficit bugetar de 6,84%, ceea ce ar fi un pericol imens de suspendare a fondurilor europene.
Potrivit surselor HotNews.ro, oficialii europeni au admis faptul că România a avut cheltuieli neprevăzute prin acordarea ajutoarelor acordate Ucrainei și ar fi sugerat că așteaptă ca țara noastră să depună documentația care să demonstreze acest lucru.
Nici miniștrii Muncii și Investițiilor Europene nu au avut mai mult succes. Ei au avut ca misiune eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru cheltuielile cu sistemul de pensii din Planul Național de Redresare și Reziliență. Funcționarii Comisiei au respins eliminarea plafonului, fiind de acord doar să discute modificarea acestuia, dar numai în cazul existenței unei noi legi a pensiilor.
Comisia nu are încredere în promisiunile de reformă ale Guvernului PSD-PNL
Fostul ministru USR al Investițiilor și Proiectelor Europene Cristian Ghinea crede că România riscă să nu primească niciun ban din miliardele de euro din PNRR pe care ar fi trebui să le primească în acest an.
”Devine aproape o certitudine că nu vom primi niciun euro din cele 5,4 miliarde de euro din PNRR pe anul ăsta, din simplul motiv că nu au trimis până acum nicio cerere de plată, deși mai e puțin și trebuia trimisă și Cererea 4 (în septembrie conform calendarului), nu doar Cererea 3”.
Comisia Europeană nu are încredere în promisiunile de reformă ale Guvernului PSD-PNL și de aceea nu acceptă creșterea pragului pentru deficitul bugetar, consideră Cristian Ghinea.
”Guvernele «stabile» ale lui Iohannis și Hellvig, conduse de Ciucă și Ciolacu, ar fi trebuit să prezinte niște dovezi că sunt pe calea corectă, una dintre ele fiind aceea că în anul 2023 deficitul trebuia să fie de maximum 4,4%. Așa au scris în Legea Bugetului, deși toată lumea a spus că mint porcește, ceea ce a și început să se vadă de câteva luni. Acum Ciolacu l-a trimis pe Boloș să ceară Comisiei să accepte o majorare a deficitului pentru acest an la 5,5%. Comisia Europeană nu are niciun strop de încredere în promisiunile pe care le face acest Guvern. Pentru că nu există niciun motiv obiectiv, e doar proastă guvernare și furt. Prin urmare, nu acceptă creșterea pragului pentru deficitul bugetar”, a afirmat miercuri Ghinea.
Comentarii