"Războiul din Ucraina clatină, din temelii, o societate globală întemeiată pe reguli. Se desfac echilibre, se adună neîncredere, se reconstruiesc solidarități. Suntem puși în fața unei realități violente și ne pregătim să-i facem față. Lumea liberă strânge rândurile, se mobilizează, își adaptează structurile. Și încearcă să tragă concluzii în timp real, pe durata desfășurării evenimentelor. Lumea se reașează pe fundații noi", a afirmat Mircea Geoană, în cadrul conferinței intitulate "Viziune, inovare, transformare", organizată la Muzeul Țării Crișurilor, amintind că războaiele sunt, dincolo de dezastru și tragedie, și declanșatoare de noi dinamici și accelerează schimbarea, prefigurând un nou moment de reașezare la nivel global. 

"Dacă istoria se construiește din crize și războaie,  îi place, însă, și progresul. Îi plac revoluțiile industriale, explozia cunoașterii, saltul tehnologic, valul digital. Iar azi suntem cu toții pe vârful acestui val, pe o placă de surf, într-un echilibru pe cât de ambițios, pe atât de fragil. Lumea se repolarizează, dar rămâne globală. Inovația tehnologică și comerțul planetar vor rămâne motoarele dezvoltării", a spus secretarul general adjunct al NATO, întrebându-se cât de mult poate inova România și cât de mult se poate transforma.

"Niciodată progresul în știință și tehnologie nu a produs, simultan, atât de multă inovație capabilă să rezolve probleme vitale, dar să și aducă riscuri existențiale la adresa umanității. De la criza climatică la proliferarea armelor nucleare și de la Inteligența artificială generativă la biotehnologie și spațiu. Competiția pentru supremație politică trece prin competiția pentru superioritate tehnologică, refăcând ierarhii, lanțuri de valoare și modele economice, politice și sociale. Aducând speranță și progres, dar și anxietate și frustrare", a declarat Geoană, avertizând că viitorul României a intrat "în criză de timp".

"De zeci de ani plutește în ceață, se împleticește în vorbele unor politicieni și atât. Viitorul României trebuie reproiectat pe baze reale, pe nevoi concrete, pe termen redus. Trebuie cântărit inginerește, cu rigla, balanța și compasul, cu aparatură aplicată, cu luciditate și cu o bună cunoaștere a materiei".

Ce îi trebuie României?

- o  viziune, o idee centrală de organizare a societății

- instituții politice și economice, de a căror calitate depinde perfomanța acelei națiuni

- capacitatea de a inova permanent, de a anticipa și transforma "din mers" mecanismele care guvernează economia, politicul și societatea, atunci când acestea își ating limitele de a genera progres, securitate și prosperitate

- o puternică cultură națională, identitară și comunitară, bazată pe patriotism, solidaritate și reziliență societală - valorile intangibile pe care se clădesc toți ceilalți factori obiectivi care contribuie la puterea și prosperitatea unei națiuni - populația, teritoriul, economia, forța militară și tehnologică

- nivelul de educație și sănătatea fizică și morală a unei națiuni 

"Pentru un popor vechi și o națiune tânără, ca românii și România, o întrebare firească se impune: Unde suntem în acest circuit al națiunilor prin istorie?"

"Nu există o fatalitate sau un parcurs predeterminat în viața națiunilor. Unele programate să reușească și altele blestemate să eșueze. Factorul care face diferența este voința poporului de a progresa permanent și capacitatea liderilor de a inspira încredere și ambiție și de a mobiliza energiile latente care există în fiecare națiune".

Mircea Geoană atrage atenția că slăbiciunea cronică a administrației statului și metehnele politicului nu permit României să-și atingă potențialul:

"Pentru că asimetria de putere politică și economică față de mai vechii membri ai UE face ca românii să se simtă ca cetățeni de mâna a doua în Europa, deschizând drum larg discursului antieuropean și alimentând lipsa de încredere în forțele noastre și în destinul național. Din nou, paradoxal, deși România crește economic, decalajele de dezvoltare sunt mai mari decât la momentul aderării. Cu securitatea națională garantată de cea mai puternică alianță a istoriei și membri ai clubului european, jumătate dintre tinerii României aleg să emigreze".

El spune că pentru a nu mai avea episoade precum refuzul Vienei de a primi România în Schengen, "România trebuie să fie puternică și riguroasă în interior, iar în exterior bătăioasă oricând i se face o nedreptate". 

"România are nevoie, ca de aer, de un nou model economic și de un contract social și democratic adecvat vremurilor de astăzi. De o regândire a relației între București și restul țării, între autoritățiile centrale și teritoriu, între noi și Europa ... Arhitectura statului român trebuie schimbată din temelii pentru a avea o șansă reală de a transforma rapid viața românilor, nu peste o generație, ci în următorul deceniu", a mai spus Geoană. 

El remarcă faptul că românii se zbat încă la periferia Europei:

"Înțelegerile negociate în momentul aderării la Uniunea Europeană nu au fost respectate așa cum au fost ele fixate atunci. Schengen este o imensă nedreptate, dar mai sunt și altele. O spun răspicat, pentru că știu exact care au fost termenii înțelegerii. Dar nici clasa politică nu s-a ridicat la înălțimea acestei perioade unice în istoria noastră. Nu a știut să valorifice această oportunitate uriașă de a fi parte a Uniunii Europene".

Cu toate acestea, românii au "șansa unui deceniu unic, de mari transformări".

Politica de coeziune a schimbat în bine viața la milioane de români

Unele decalaje pot fi rezolvate cu bani, dar altele - nu.

"Nu cred că veți găsi un sat, o comună, oraș sau origine din România care să nu fi beneficiat de politica de coeziune. Ea a schimbat în bine viața la milioane de români, de la aderarea din 2007 la Uniunea Europeană. Sunt peste 70 de miliarde de euro care au intrat în România și s-au concretizat în școli, creșe, grădinițe, drumuri, străzi, spații verzi, piste de biciclete, autostrăzi, care sunt bani din politica de coeziune a Uniunii Europene și care au adus aceeași limbă a modernizării din Europa aici, la noi în România", a declarat joi, la Sibiu, într-o conferință de presă, primarul Emil Boc, președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE a Comitetului Regiunilor, scrie Agerpres.

Boc consideră că dezvoltarea tehnologică accelerată, cea a inteligenței artificiale, creșterea economică bazată pe nepoluare vor duce la crearea de locuri de muncă mai bune în Europa, dar și la apariția unor noi decalaje pe continent.

"Acum suntem la un moment de răscruce, (...) deja ne gândim ce se întâmplă după 2027, când se încheie exercițiul financiar 2021-2017, care va fi viitorul politicii de coeziune? (...) Care sunt provocările noi pe care le avem? Și dacă ne uităm acum la ce s-a întâmplat în preajma noastră, am ieșit dintr-o pandemie, am intrat într-un război, cu accelerarea dezvoltării tehnologice, a inteligenței artificiale și cu noul model de creștere economică bazat pe dimensiunea verde, nepoluantă. Toate aceste lucruri, pe de o parte, oferă șanse la slujbe mai bune, dar și la posibilitatea apariției unor noi decalaje în Europa".

"Când îi citeam fiicei mele, când era mică, "Alice în Țara Minunilor", era acolo o frază în care regina îi spunea lui Alice: "trebuie să te miști foarte rapid, ca să rămâi în același loc" (...) Dacă vrem să mergem mai departe, cu atât trebuie să ne mișcăm mai repede și să fim conectați la ceea ce se întâmplă în Europa", a explicat Emil Boc.