Jurnalista albaneză Blerta Begisholli explică în The European Correspondent că Edi Rama a venit mai întâi cu ideea creării acestui stat pentru mișcarea Bektashi, un ordin sufi al islamului șiit, reprezentând aproximativ 5% din populația țării, la Adunarea Generală a ONU de la New York.

Statul ar urma să aibă propria administrație, pașapoarte și granițe, dar fără ambiții militare și teritoriale față de restul Albaniei. Autoritățile microstatului nu ar aplica un cod vestimentar pentru femei și ar permite consumul de alcool. Premierul Rama a declarat că scopul său a fost să facă din aceasta un centru de „moderație, toleranță și coabitare armonioasă și pașnică”.

Criticii, luați prin surprindere de această idee, care nu a fost niciodată discutată în public, o văd ca pe o încercare a lui Rama de a distrage atenția de la scandalurile de corupție din țară și de a beneficia de o acoperire mai favorabilă în mass-media străină. Cu o zi înainte ca știrea să fie anunțată, ziarul german Der Spiegel a publicat un articol critic despre modul în care Rama căpătase simpatia Europei, în ciuda corupției și a crimei organizate de acasă.

Inițiativa privind crearea statului ar necesita o modificare a constituției, au subliniat criticii și ar putea submina vechea neutralitate statală în chestiunile religioase. „Este un prim exemplu al modului în care Albania este condusă ca o feudă personal, unde luarea deciziilor politice nu este un proces instituțional”, a declarat Afrim Krasniqi, directorul think tank-ului Institutul de Studii Politice din Tirana, într-un interviu acordat publicației Perspectiva balcanica.

Ordinul sufi moderat al lui Bektashi își are sediul în Albania încă din anii 1930, dar influența sa în Balcani poate fi urmărită încă din secolul al XVI-lea, când regiunea făcea parte din Imperiul Otoman, promovând o formă tolerantă de islam. Îmbinând o înțelegere flexibilă a Coranului cu misticismul, aspectele religiilor pre-islamice ale Turciei și reverența față de liderii spirituali decedați numiți derviși, ordinul Bektashi și-a mutat sediul la Tirana din Turcia în urmă cu aproape un secol. Această mișcare s-a datorat lichidării ordinului de către Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul Republicii Turce. În timpul regimului comunist, Albania a interzis religia în 1967, dar ordinul Bektashi a supraviețuit și a început să se reorganizeze în anii 1990.

Din ceea ce a relatat mass-media în cursul săptămânii, acest lucru a fost o surpriză pentru mulți din Albania, inclusiv pentru musulmanii sunniți, care au spus că nu au fost consultați de prim-ministru. „Astfel de inițiative pot crea un precedent periculos pentru viitorul țării”, au spus aceștia.

Explicându-și planul, premierul Rama a spus că acesta va contribui la armonia religioasă în țară. Cu toate acestea, Enis Sulstarova, sociolog la Universitatea din Tirana, a contestat această opinie, declarând că măsura va însemna acordarea unui statut special Bektashi în detrimentul altor credințe.