Crima organizată nu are nevoie de arme pentru a-și obține partea din fondurile de redresare ale Italiei din partea UE. Tot ce are nevoie sunt documente. Roma este cel mai mare beneficiar al fondului de redresare post-COVID al UE - peste 200 de miliarde de euro - pentru a-și reconstrui economia.

Însă, în loc de o redresare națională, experții avertizează că o supraveghere slabă a sumei uriașe și neașteptate de 200 de miliarde de euro lasă ușa larg deschisă risipei, corupției și, în unele cazuri, infiltrării mafiei. O portiță pentru presupuse abuzuri este o lege a achizițiilor publice, inițial menită să accelereze achizițiile minore, care permite atribuirea contractelor publice sub 140.000 de euro fără concurență.

”Atribuirile directe sunt, în mod obiectiv, prea multe - 98% din totalul contractelor”, a declarat Giuseppe Busia, șeful Autorității Naționale Anticorupție din Italia (Anac), care a prezentat recent parlamentului un raport pe această temă. ”Există o concentrare suspectă între 135.000 și 140.000 de euro - o creștere de peste trei ori față de 2021, când pragul era de 75.000 de euro”, a spus el, subliniind divizarea pe scară largă a contractelor, o tactică utilizată pentru a ocoli licitațiile competitive și a evita supravegherea.

Planul național de redresare ”a amplificat fiecare factor de risc cunoscut în cheltuielile publice”, a declarat Alberto Vannucci, profesor la Universitatea din Pisa, care studiază mafia și corupția. El a adăugat că termenele grăbite și supraîncărcarea birocratică ”deseori lasă un singur funcționar responsabil pentru a decide cine primește milioane.

”Chiar și funcționarii onești sunt expuși – mai ales în anumite contexte, unde, pentru a cita o expresie uzată, presiunea vine sub forma unei oferte pe care nu o poți refuza”, a spus Vannucci.

Dar problema depășește scurtăturile administrative.

”Modelul de control este pur formal” și ”verifică dacă documentele sunt în regulă – nu dacă proiectele aduc vreun beneficiu real cetățenilor”, a spus Vannucci.

Acest lucru, a spus el, permite ca fondurile publice să fie canalizate către operațiuni aparent legitime în beneficiul infractorilor, politicienilor și funcționarilor.

Șarm și mituire

Potrivit ambilor experți, mafia nu se mai implică cu armele: acum folosește șarmul și contabilitatea curată.

”Nu mai trag – mituiesc”, a glumit Vannucci.

Busia i-a descris ca fiind ”cameleoni” care se integrează perfect în operațiuni comerciale legitime – o practică pe care chiar și guvernul pare să o treacă cu vederea.

Criminalitatea organizată a urmărit banii, răspândindu-se mult dincolo de bastionele sale din sud pentru a se infiltra în achizițiile publice.

Din 1991, peste 400 de administrații locale – de la nord la sud – au fost dizolvate din cauza legăturilor cu mafia.

Odată regionale și violente, aceste rețele au devenit acum naționale, corporative și integrate discret în aparatul statului.

Viceprim-ministrul Matteo Salvini a respins preocupările prezentate în raportul ANAC. ”Încercăm să cheltuim totul și să cheltuim bine. Am încredere în antreprenorii italieni”, a spus el, respingând discuțiile despre corupția sistemică. Cu toate acestea, nu toată lumea este liniștită.

Deputatul de stânga Angelo Bonelli a descris sistemul de achiziții publice ca fiind ”din ce în ce mai opac” și a dat vina pe reformele guvernamentale recente pentru creșterea atribuirilor directe și a subcontractării.

Între timp, senatorul PD Enza Rando a avertizat că ”Italia alunecă înapoi”, invocând căderea țării în clasamentele globale anticorupție. Italia este în prezent lider în UE atât în ​​ceea ce privește anchetele active, cât și daunele estimate legate de fondul de redresare.

Conform datelor de la Parchetul European (EPPO), Italia a înregistrat 228 din cele 307 cazuri deschise în UE legate de Facilitatea de Redresare și Reziliență. Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pentru Euractiv că normele UE privind achizițiile publice se aplică numai peste anumite praguri, ceea ce înseamnă că majoritatea atribuirilor directe nu se află sub controlul Bruxelles-ului.

Cu toate acestea, Comisia a declarat că rămâne deschisă informațiilor despre suspiciuni de utilizare abuzivă.

”Cea mai bună armă a noastră sunt datele”, a spus Busia, indicând baza de date a contractelor din Italia, care conține 60 de milioane de intrări și crește cu cinci milioane în fiecare an.

Punctul său forte, a spus el, constă în capacitatea sa de a verifica încrucișat datele judiciare, fiscale și de securitate socială pentru a semnala activități suspecte. Totuși, datele reprezintă doar o parte a soluției.

Busia a cerut o mai mare transparență în ceea ce privește proprietatea companiilor, reglementări mai stricte privind lobby-ul și standarde mai ridicate pentru cumpărătorii și furnizorii publici. ”Nu există nicio obligație legală de a declara beneficiarii efectivi”, a avertizat el, adăugând că cunoașterea identității contractorilor este esențială pentru prevenirea infiltrării, stoparea coluziunii, a trucării licitațiilor și a denaturărilor majore ale concurenței.

Un regres legislativ

Recentele reforme juridice sub guvernul Meloni au slăbit și mai mult eforturile anticorupție.

Vannucci a criticat recenta retragere de către guvernul său a legilor anticorupție, inclusiv abolirea infracțiunii de abuz în serviciu pentru funcționarii publici și eliminarea legislației privind traficul de influență.

”Acestea erau instrumente esențiale pentru procurori. Acum au dispărut”, a spus el. Busia a adăugat că modificările recente ale codului achizițiilor publice din Italia au diluat protecțiile împotriva conflictelor de interese, slăbind garanțiile administrative care asigurau integritatea cheltuielilor publice.

Busia a adăugat că modificările recente ale codului achizițiilor publice din Italia au diluat protecția împotriva conflictelor de interese, slăbind garanțiile administrative care asigurau integritatea cheltuielilor publice.

Ambii experți au subliniat că adevăratul pericol nu îl reprezintă scandalurile de mare amploare, ci corupția silențioasă, sistemică. ”Nu cred că vom vedea un val de cazuri mari”, a spus Vannucci. ”Riscul real este ca o mare parte din daune să se întâmple în tăcere, sub radar”.

Și mai rău, potrivit lui Vannucci, este semnalul pe care îl transmite. Corupția nu încetează să mai fie corupție doar pentru că nu mai poate fi urmărită penal.

”Nu este vorba doar despre aplicarea legii”, a concluzionat Vannucci. ”Este vorba dacă permitem ca risipa, cooperarea secretă și capturarea afacerilor private să devină noua normalitate”.

Dacă Italia nu își schimbă cursul, cele 200 de miliarde de euro din fondurile de redresare nu vor fi folosite pentru a reconstrui țara. Vor servi în schimb drept un masterclass despre cum să gestionezi o escrocherie publică în văzul tuturor.