Emmanuel Macron a propus în urmă cu două zile o idee mai veche sub o nouă denumire. Vorbind despre necesitatea creării - din cauza crizei ucrainene - a unei „Comunități politice europene”, el a readus în prim-plan ideea unei Europe cu „geografie variabilă” (de fapt ”geometrie variabilă” n.trad.), un termen din aerodinamică, la care au recurs pentru prima dată creștin-democrații germani, Lamers și Schäuble, în 1994, pentru a descrie ceea ce alții au numit mai târziu Europa „cu mai multe viteze” sau a „cercurilor concentrice” sau a „nucleului dur” sau a „colaborărilor consolidate” sau ”à la carte”etc, comentează publicația greacă Efimerida ton Syntakton. 

Momentul ales pentru a readuce în actualitate această idee nu este întâmplător. Vine într-o perioadă în care Europa, pe de o parte, este îngrijorată de viitorul său, iar pe de altă parte, își caută rolul în criza ucraineană, care, în ochii Franței, se află în mod greșit sub gestionare „anglo-saxonă”. O gestionare care, după câte se pare, nu este prea deranjată de escaladarea războiului, ceea ce, desigur, nu este valabil și pentru Europa continentală.

În esență, ceea ce a propus președintele francez este ca Europa să fie de principiu transformată într-o uniune în care nu toate țările vor avea aceleași drepturi și nici, desigur, aceleași obligații. În aceste condiții, UE ar putea să integreze rapid Ucraina în regiunea sa mai largă – care, potrivit lui Macron, se va numi „Comunitatea Politică Europeană” – oferindu-i-se astfel ceva palpabil.

Principalele caracteristici ale acestei propuneri au fost detaliate, în ultimele zile, prin articole și intervenții ale lui Enrico Letta, fost prim-ministru al Italiei, actual secretar al Partidului Democrat și președinte al Institutului Delors din Paris. Faptul că liderul principalului partid de stânga din Italia, aflat la guvernare, se află pe aceeași lungime de undă cu președintele francez, susținând o mai veche idee germană, este deosebit de semnificativ, având în vedere că, în trecut, primele țări care au respins astfel de discuții au fost Franța și Italia.

Potrivit lui Letta, pentru a exista un răspuns european convingător la criza ucraineană, trebuie creată rapid o nouă construcție europeană, cu caracter federal, care să aibă ca nucleu țările - membre ale zonei euro și ale Spațiului Schengen, în timp ce cercul mai larg va cuprinde 36 de țări. Acesta va fi compus din cele 27 de state membre UE, dar și din 9 țări potențial candidate, respectiv Ucraina, Georgia, Moldova, Kosovo, Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia și Muntenegru.

Instituționalizarea acestei cooperări federale are două aspecte pozitive, spune Letta:

În primul rând, este o propunere credibilă a unei perspective europene pentru Ucraina și, în al doilea rând, creează un cadru de securitate, care permite amânarea discuției privind aderarea acesteia la NATO.

Enrico Letta notează că punctul comun al celor 27 + 9 va fi concepția comună asupra a ceea ce reprezintă statul de drept și democrația, precum și integrarea treptată a țărilor candidate în piața internă comună a UE.Toate acestea pot fi implementate acum și ratificate ulterior, printr-o revizuire a Tratatului, iar între timp s-ar putea stabili ca, după summit-ul celor „27”, să urmeze reuniuni informale ale celor „36”, explică Letta.

Emmanuel Macron s-a arătat, mai mult sau mai puțin de acord cu cele de mai sus, dar a mers puțin mai departe în ceea ce privește funcționarea așa-zisului nucleu dur. El a spus că dorește instituirea unor summituri ale zonei euro și a cerut desființarea principiului unanimității în procesele decizionale cu privire la „politicile publice” ale Europei, precum și în domenii precum schimbările climatice, dezvoltarea economică, ocuparea forței de muncă și securitatea socială.

Președintele francez a dat de înțeles că scopul său este ca în luna iunie să fie demarate procedurile atât pentru realizarea Comunității Politice Europene, dar și pentru limitarea posibilității utilizării dreptului de veto, ceea ce și propune de fapt.

Și, desigur, așa cum se întâmplă de obicei cu inovațiile din UE, primele obiecții au fost imediat exprimate. Treisprezece state membre (Bulgaria, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, România, Slovenia, Suedia) au publicat un text prin care își exprimă, fiecare din propriile lor motive, obiecțiile față de orice încercare de revizuire a Tratatului European.

„Avem o Europă care funcționează”, au scris aceste țări, dând ca exemplu măsurile anti-pandemie. Aceste obiecții erau mai mult sau mai puțin așteptate, după cum a remarcat, de la Paris, un diplomat francez, subliniind că ceea ce are importanță în această etapă este ce crede conducerea de la Kiev despre propunerile lui Macron.

Sursa: RADOR