Kyriakos Pierrakakis este noul președinte al Eurogrupului, învingându-l în procesul de selecție pe ministrul belgian de finanțe, Vincent Van Peteghem, scrie „Kathimerini” (Grecia). Alegerea ministrului grec al Economiei și Finanțelor la șefia Eurogrup marchează o revenire istorică: țara care s-a aflat în centrul crizei datoriilor publice în Europa se află acum la conducerea celui mai important organism economic al zonei euro.

„Un ministru grec de finanțe, președinte al Eurogrupului? Acum doar 10 ani, această idee ar fi fost de neconceput”, comenta editorialistul Handelsblatt cu puțin timp înainte de momentul votului, adăugând însă într-un alt punct și că: „Pierrakakis dispune de competențe care i-ar face invidioși pe mulți dintre colegii săi.”

Programul cu care a candidat

Cu câteva zile înainte de vot, Pierrakakis le-a prezentat ambasadorilor statelor membre ale UE principalele sale priorități: consolidarea așa-numitei Uniuni de Economii și Investiții, moneda euro digitală, provocările demografice și experiența Greciei în ceea ce privește ajustarea bugetară ca exemplu pentru o economie europeană mai competitivă, mai rezilientă și mai integrată. Noul președinte își va prelua oficial mandatul pe 12 decembrie, pentru un mandat de 2,5 ani.

Eurogrupul, care a evoluat dintr-un forum informal în 1997 într-un pilon central al guvernanței economice a zonei euro, a câștigat putere în principal după izbucnirea crizei economice în țările UE – și în principal în Grecia. Deciziile sale au influențat toate fazele crizei prin care a trecut Grecia: de la presiunea lui Jean-Claude Juncker, care a fost primul președinte al Eurogroup, pentru ca țara să rămână în zona euro până la amenințarea cu Grexit-ul în timpul erei Dijsselbloem și de la perioada de redresare bugetară sub Mario Centeno până la actuala „poveste de succes” la care a fost martoră președinția lui Donohoe.

O instituție care cândva nu ținea nici măcar procese verbale ale întâlnirilor a devenit mecanismul de producere a politicii economice în Europa – și aceasta, în mare măsură, datorită evoluțiilor generate de Grecia. Astăzi, Grecia a revendicat și a câștigat președinția unei instituții la a cărei modernizare a contribuit însăși criza prin care țara a trecut.

Noul „profil de credibilitate”

Candidatura lui Pierrakakis a fost susținută și de noul „profil de credibilitate” al țării: o Grecie care, dintr-un exemplu de probleme bugetare grave, a evoluat într-un model de consecvență a reformelor. Implicarea decisivă a premierului Kyriakos Mitsotakis în centrele decizionale europene a consolidat această imagine, prezentând țara ca un partener stabil și de încredere într-o perioadă de tulburări internaționale, de la pandemie și criza energetică până la războiul din Ucraina și războiul comercial al taxelor vamale declanșat de SUA.

Victoria ministrului grec nu era sigură. Van Peteghem avea cinci ani de experiență în Eurogrup și fusese viceprim-ministru în Belgia, sediul multor instituții europene. Cu toate acestea, refuzul guvernului belgian de a elibera activele rusești înghețate pentru a finanța Ucraina a înfuriat partenerii europeni, alimentând avântul candidaturii Greciei. În același timp, impulsul pozitiv al economiei grecești a lucrat în favoarea lui Pierrakakis.

Contactele politice la nivel înalt au jucat, de asemenea, un rol semnificativ: premierul grec a fost în contact cu lideri și omologi în zilele precedente votului, în timp ce ministrul grec de externe Giorgos Gerapetritis și Pierrakakis însuși au avut o serie de contacte și călătorii - de la Berlin și Dublin la Roma.

Succes personal și câștig strategic

Agenda prezentată de noul președinte, de la finalizarea pieței unice la autonomia tehnologică a Europei și euro digital, s-a bucurat de apreciere într-un mediu în care UE caută un nou ritm și un avantaj competitiv.

Alegerea sa nu este doar un succes personal, ci și un câștig strategic pentru Grecia, care obține acces direct la centrul deciziilor economice ale Uniunii, consolidându-și în același timp vocea în problemele legate de Europa de Sud-Est, statele insulare și presiunile migratorii la frontierele externe.

În plus, prezența Greciei va fi consolidată în forumurile economice internaționale la care țara nu a participat independent până în prezent: reuniunile G7, G20, FMI și Banca Mondială, unde Eurogrupul are un rol instituțional.

De la statutul de „oaia neagră” a economiei europene, Grecia trece la un rol de co-decizie în zona euro. Iar acest lucru face ca alegerea lui Pierrakakis să fie ceva mai mult decât simbolică: constituie confirmarea oficială a revenirii Greciei în nucleul european.

Sursa: Rador Radio România