"Încet, dar sigur, Bulgaria face o tranziție", subliniază televiziunea ARTE în reportajul său. Aceasta este cea mai vizibilă în domeniul energetic - o lungă perioadă de timp țara și-a produs electricitatea în principal din cărbune, dar astăzi se bazează din ce în ce mai mult pe energia nucleară. În 2009, jumătate din energie electrică era produsă de centrale termice, iar 35% de centrale nucleare, amintește autoarea Fanny Lepine. 14 ani mai târziu - în 2023 - raportul este deja diferit: energia cărbunelui reprezintă mai puțin de 30% din producția totală, iar energia nucleară - 40%, scrie Dnevnik, citând Deutsche Welle.

Uniunea Europeană și Green Deal sunt percepute ca o amenințare

Bulgaria și-a luat angajamentul la Bruxelles de a-și reduce emisiile de dioxid de carbon cu 40% până în 2026. Acest obiectiv este aproape imposibil de dus la îndeplinire, relatează ARTE, deoarece economia bulgară este foarte dependentă de cărbune - în special în zonele din jurul orașelor Pernik, Kiustendil și Stara Zagora.

Reportera de la ARTE vizitează complexul energetic Mini Marița-Est și notează că acesta este prevăzut să fie închis. Decizia Bulgariei de a închide minele și centralele electrice situate în apropiere de Stara Zagora provoacă neînțelegeri și furie în rândul localnicilor, mai spune Lepine. Aproape 10.000 de locuri de muncă sunt în pericol.

Oamenii din regiune sunt supărați

ARTE amintește de protestele minerilor și ale lucrătorilor din energie de anul trecut, care au blocat artere rutiere importante din Bulgaria. Statul a promis investiții de aproape 500 de milioane de euro, pentru a salva locuri de muncă - cu alte cuvinte, pentru a subvenționa industria cărbunelui. Banii au calmat oarecum furia, dar anxietatea a rămas, mai spune Lepine.

Televiziunea îl prezintă și pe Martin Gospodinov, care lucrează ca mecanic în mina Troianovo-Sever/Nord de 13 ani. "Gospodinov a fost singurul care a fost de acord să vorbească cu noi", spune reporterul ARTE. Și explică: "Mulți de aici cred că UE este cea care a ordonat închiderea centralelor, iar Green Deal-ul le este ca un spin în ochi".

La fel ca mulți alții, Gospodinov consideră că regiunea nu este pregătită pentru tranziția energetică și este prea dependentă de cărbune. Prin urmare, el speră că așa-numitul Acordul verde urmează să fie renegociat. „Familiile de aici sunt implicate în exploatarea cărbunelui - aproape fiecare a doua persoană din regiune este implicată în această industrie", spune el.

Vina este a politicienilor bulgari

Primarul Jivko Todorov nu dă vina pe Bruxelles pentru măsurile preconizate. Potrivit acestuia, vina este a politicienilor bulgari. El declară pentru ARTE că niciun guvern nu a avut până acum curajul să pregătească oamenii pentru faptul că trebuie să se recalifice. În schimb, ei se spală pe mâini de Bruxelles.

„Oamenii sunt supărați pentru că statul nu le-a explicat cum va arăta tranziția ecologică în Bulgaria”, spune Todorov în reportajul realizat de ARTE. Bulgaria pierde bani din amânarea deciziilor necesare privind extracția cărbunelui, subliniază Fanny Lepine. Și în prezent, 1,5 miliarde de euro (din Planul de Redresare și Reziliență -n.red.) sunt blocați până când guvernul nu va prezenta un plan convingător de închidere a industriei cărbunelui.

"Când vorbești cu oamenii din Stara Zagora și din regiune, 95% dintre ei îți vor spune că nu văd o amenințare reală în ceea ce priveșțe schimbările climatice”, spune expertul în ecologie Gheorghi Stefanov. "Ei percep resursele de cărbune drept bogăție națională, ceea ce este adevărat. Dar nimeni nu le spune că aici, în Bulgaria, în fiecare an mor peste 15.000 de oameni din cauza aerului poluat, iar 3.000 de oameni mor pentru că ardem cărbune", subliniază el.

O situație politică dificilă

"Aici, în Bulgaria, guvernele au eșuat recent unul după unul. Țara nu are nici în prezent un guvern ales", spune Fanny Lepine la finalul reportajului. În această situație, este foarte greu să implementezi măsuri nepopulare care să oblige țara în anii următori”, concluzionează ea. 

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA