Europenii care monitorizează dezinformarea rusă au depistat în 2022 o operațiune online de influență ambițioasă pe care au numit-o „Doppelgänger”. Operațiunea Rusiei consta în clonarea site-urilor unor ziare, reviste și servicii de știri consacrate, între care britanicul The Guardian și germanul Bild, activarea lor la adrese online similare cu ale originalului și umplerea lor cu propaganda Kremlinului.

Descoperirea campaniei nu a șocat, dat fiind că Rusia făcea tot posibilul pentru a manipula opinia publică occidentală. Ce e mai surprinzător e că la doi ani după descoperirea ei Doppelgänger continuă să facă să apară site-uri false ca ciupercile după ploaie, în ciuda continuării eforturilor de a le închide.

Persistența acelor site-uri reflectă amploarea interferenței rusești - plus faptul că e aproape imposibil s-o monitorizezi, căci de oprit nici nu poate fi vorba - în ajunul alegerilor europene. E un indiciu și cu privire la ce se pot aștepta americanii la alegerile prezidențiale din toamnă, când Moscova va căuta să amplifice certurile înveninate din politica americană.

Din cauza rețelelor sociale distribuția dezinformării și propagandei e aproape gratuită. Iar inteligența artificială le-a scăzut costul de producție înaintea votului pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, când sunt așteptați la urne peste 200 de milioane de alegători din cele 27 de state ale blocului.

Barajul de dezinformare, manipulare și reavoință e omniprezent. Un site care-l imită pe cel al ministerului francez al Apărării a anunțat că 200.000 de francezi vor fi recrutați pentru a fi trimiși în războiul din Ucraina. Un jurnalist german celebru, cunoscut drept „connoisseur-ul în privința lui Putin” și filorus, a fost prins că a primit peste 600.000 de dolari de la un miliardar rus apropiat de Kremlin. În Belgia, Cehia și Polonia s-au descoperit probe că Kremlinul le-a mituit europarlamentari acestor țări.

Alegerile anterioare s-au desfășurat pe fundalul unui torent toxic de interferență rusă. Ce e diferit anul acesta e că războiul din Ucraina a mărit miza pentru Vladimir Putin - deci și profitul potențial, constând în subminarea sprijinului occidental pentru Ucraina.

„Motivația e clară și nu există vreo teamă reală de a fi prins”, a declarat Bret Schafer, cercetător al dezinformării ruse la German Marshall Fund al SUA. „Ce să le facem, să-i sancționăm? Am făcut-o deja.”

Alegerile din UE nu vor furniza probe indubitabile cum că uneltirile Rusiei au influențat votul în defavoarea partidelor consacrate sau în favoarea celor rusofile ori potrivnice sprijinului vestic pentru Ucraina. Sondajele prevestesc un avans al acelor forțe, mai ales al dreptei populiste, dar va fi imposibil de determinat în ce măsură va fi influențat intervenția Rusiei rezultatul.

Dar, luate ca model pentru scrutinul din SUA și ca model al răspunderii democratice, alegerile europene ridică deja semnale de alarmă. Mai exact, ele expun obstacolele întâmpinate de guverne, universitari și ONG-uri când vor să descopere ce pune Rusia la cale.

Și funcționarii și activiști sunt dependenți de companii tehnologice, în primul rând de giganții rețelelor sociale precum X și Meta, care deține Facebook și Instagram, pentru a detecta lucrăturile Moscovei.

Însă, în ciuda unei noi legi UE care ar fi trebui să-i facă pe acei giganți transparenți și vigilenți, indiciile de până acum arată că guvernele și ONG-urile nu obțin informația de care au nevoie pentru a evalua interferența și dezinformarea Rusiei

.UE a demarat luna trecută anchete privind Facebook și Instagram - pe lângă una mai veche privind X -, suspectate că nu-și îndeplinesc obligația de a îngrădi metastaza minciunilor și manipulării. Normele noi au intrat în vigoare pe baza Legii Serviciilor Digitale din 2024; nerespectarea ei poate aduce amenzi mari.

Și X și Meta restrâng de o vreme accesul la date pentru cercetători și asociații civice - a căror vigilență e esențială pentru monitorizarea mașinațiunilor Rusiei, atât ca amploare cât și ca formă. Iar acest lucru înseamnă tot mai mult că Vestul se deplasează orbește în raport cu operațiunile online ale Rusiei.

Sub Elon Musk, X a început de anul trecut să taxeze cu peste 40.000 de dolari lunar accesul la date din conturi și postări care anterior erau gratuite. E o sumă prohibitivă pentru majoritatea cercetătorilor și ONG-urilor. Meta a anunțat și ea că-și va desființa principalul instrument de monitorizare a datelor, CrowdTangle, care le asigura analiștilor informații esențiale.

Alexandre Alaphilippe, director executiv al ONG-ului european DisinfoLab, cel care a descoperit operațiunea Doppelgänger, mi-a spus că persistența și adaptabilitatea ei, chiar și după ce a fost expusă, e un semn rău.

Întrebarea e, afirmă Alaphilippe, dacă nu cumva Rusia câștigă războiul propagandistic în Europa. „Problema e dacă democrația e capabilă să-i tragă la răspundere pe toți. Avem mecanismele democratice de protecție?

”Și dacă răspunsul în cazul Europei e nu - ceea ce pare tot mai probabil - atunci tabloul e chiar mai sumbru în alte regiuni. Mai ales în SUA, unde disfuncția politică și garantarea liberei exprimări prin Întâiul Amendament constituțional fac și mai dificilă monitorizarea uneltirilor Rusiei.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA