România, țară care face parte din Uniunea Europeană, din NATO și care are graniță directă cu Ucraina – și ceea ce înseamnă acest lucru pe scena geopolitică internațională – va avea alegeri prezidențiale în luna mai a acestui an.

După surpriza unui candidat complet necunoscut, Călin Georgescu, care a câștigat primul tur în luna noiembrie și după deschiderea unei anchete cu privire la campania sa, președintele Klaus Iohannis a demisionat, recapitulează Diário de Notícias (Portugalia). Aflat în această funcție din 2014 și cum urma să plece la sfârșitul lui 2024, suspiciunile de ingerință externă în alegeri l-au determinat să decidă să rămână până la învestirea noului președinte, dar a sfârșit prin a demisiona, președintele Senatului ativând în calitate de președinte interimar până la noile alegeri.

Până la urmă, s-a dovedit, odată cu ancheta, că a existat imixtiunea Rusiei într-un atac cibernetic pentru a-l susține pe Georgescu, un admirator și susținător al lui Putin, pe rețelele de socializare – în special pe TikTok – în zilele dinaintea votului de la sfârșitul anului trecut. În lumina acestui fapt, duminica trecută, 9 martie, autoritatea electorală română i-a interzis să candideze. „Acțiunile hibride agresive rusești”, atacurile cibernetice și promovarea masivă a lui Georgescu în presă în perioada care a precedat votul au fost dovedite. Desigur, Georgescu neagă totul, la fel ca și Rusia.

În timp ce pare să existe un control al unei alte țări asupra destinelor politice ale unei democrații europene, ceea ce în sine este deja foarte grav; în timp ce Europa discută despre reînarmarea sa și realizează că nu se mai poate bizui pe sprijinul Statelor Unite în apărarea teritoriului său, în cazul în care ar suferi un atac; într-un moment în care geopolitica internațională este redefinită într-o cursă contra cronometru, Portugalia decide să-și abandoneze primul-ministru și să răstoarne guvernul, într-o atitudine iresponsabilă și complet lipsită de sens.

Ei creează un precedent complicat: trezesc suspiciuni cu privire la viața lui Luís Montenegro, deși nu există nicio ilegalitate în acțiunile sale. Ei uită, cu siguranță, că niciunul dintre ei nu este un model de virtuți ireproșabile, că toți au o viață dincolo de politică și că într-o zi ești vânatul, în alta ești vânător. Așa că, în loc să se gândească la țară și la problemele foarte serioase cu care Portugalia va trebui să se confrunte pe termen scurt, ei hrănesc un circ de vanitate și orori.

Un incendiu atât de aproape, pe probleme de cea mai variată natură - democrația în pericol, interferența altora, jocuri internaționale care domină liniile naționale - și portughezii discută dacă primul-ministru ar trebui sau nu să poarte prosop de baie între birourile din Palatul de S. Bento (sediul Adunării Republicii, adică Parlamentul portughez – nota trad.), pentru că nu poate merge să doarmă la un hotel. Să mergem înainte astfel. Vom ajunge departe, cu siguranță, cu prosopul în jurul taliei.

(Articol de Aline Hall de Beuvink, profesor asistent la Universitatea Autonomă de la Lisabona și cercetător)

Sursa: Rador Radio România