Ambele părți manifestă voință pentru a soluționa chestiunile legate de Legea ucraineană a educației, care sunt dezavantajoase pentru maghiarii din Transcarpatia, astfel că grupul de lucru abilitat se va reuni din nou, a declarat însărcinatul de afaceri interimar al Ambasadei Ucrainei, Istvan Balog.

Potrivit lui István Balog, între armata ucraineană și ungară există o cooperare excelentă, chiar dacă acest lucru este rar menționat, scrie publicația Nepszava.

"Nu vrem să așteptăm până la sfârșitul războiului pentru a rezolva chestiunea minorității, mai cu seamă că această chestiune este una din condițiile pentru începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană", a declarat însărcinatul de afaceri interimar al Ambasadei Ucrainei la Budapesta, la o masă rotundă organizată de reprezentanța diplomatică ucraineană.

Toate acestea au fost afirmate la trei săptămâni după ce secretarul general Jens Stoltenberg a convocat - trecând peste opoziția de șase ani a Guvernului Orbán - Comisia NATO-Ucraina, iar Péter Szijjártó a precizat că "Ungaria va sprijini eforturile de integrare ale Kievului doar dacă ucrainenii vor restitui maghiarilor din Transcarpatia drepturile pe care le aveau înainte de 2015".

Péter Szijjártó a amintit că sursa tensiunii este Legea educației din Ucraina, care face imposibil învățământul în limba maghiară în Transcarpatia.

La masa rotundă care a avut loc săptămâna trecută la Galeria Trei Săptămâni, situată în sectorul XI al Budapestei, István Balog a luat în apărare atât Legii privind limba ucraineană din 2019, cât și Legii privind educația, din 2017, justificând prima lege prin faptul că "trebuie luate contramăsuri împotriva ascensiunii propagandei de război în limba rusă", iar referitor la a doua lege a spus că "atunci când Ucraina a devenit independentă, 70-80 la sută dintre maghiarii din Transcarpatia nu vorbeau deloc limba de stat, iar reprezentanții acestora înșiși au pledat pentru soluționarea acestei probleme".

"Este o chestiune metodologică, dacă a fost util sau nu demersul făcut spre educația bilingvă, ceea ce a fost supra-politizat", a declarat István Balog, care a recunoscut că eforturile ucrainene "au deviat, probabil", deoarece ambele legi au generat conflicte destul de serioase, însă "ambele părți manifestă voință pentru reglementarea chestiunii, motiv pentru care în luna mai sau la începutul lunii iunie grupul de lucru responsabil cu învățământul se va reuni din nou, la Budapesta.

La amintita masa-rotundă, analistul regiunii post-sovietice, Bendarjevskii Anton, a amintit că în epoca sovietică limba ucraineană a fost suprimată, iar eliminarea acestei nedreptăți a fost în multe cazuri prea violentă și a afectat grav maghiarii, precum și alte câteva minorități.

Ziaristul portalului Válasz Online, Szabolcs Vörös, care a fost ultima dată în Ucraina în luna ianuarie, a declarat că este "absolut contraproductivă" împiedicarea năzuințelor de integrare ale Ucrainei prin invocarea de către Guvernul Orbán, a intereselor maghiarilor din Transcarpatia, și ca un contraexemplu a amintit de poziția mai răbdătoare a Guvernului polonez.

Potrivit lui Bendarjevskii Anton, marea diferență este că polonezii din Ucraina - spre deosebire de maghiari - nu trăiesc într-un bloc omogen. Varșovia oferă tot sprijinul Ucrainei și are încredere că problema minorității va fi rezolvată favorabil după război.

În schimb, Guvernul Orbán ar putea crede că "din moment ce Legea educației va intra în vigoare în septembrie, mai are timp pentru inversarea acestui proces". Însă, István Balog a spus, legat de "comunicarea unor politicieni ungari", faptul că Ungaria este considerată în prezent a treia țară cea mai respinsă în Ucraina, după Rusia și Belarus, iar conform a 60 la sută dintre ucraineni, politica externă a Ungariei conține aspirații revizioniste.

Referitor la perspectivele Ucrainei, a spus că, deși aderarea la UE și NATO reprezintă cele două obiective principale ale politicii țării sale, în prezent eforturile sunt concentrate asupra câștigării războiului.

Potrivit analistului, în locul urgentării aderării la UE și NATO, "Ucraina ar avea nevoie pe termen scurt de constituirea unei axe de alianță ai cărei membri să garanteze că va fi ajutată în cazul unui atac viitor".

Szabolcs Vörös a fost de acord că pe termen mediu apartenența la UE, dar nici la NATO nu este realistă pentru Ucraina, dar independent de aceasta, "cooperarea poate continua în domeniul militar, așa cum și în prezent sunt trimise aici arme occidentale". În acest sens, Bendarjevskiy a subliniat că după 2014, armata ucraineană a fost reorganizată în cadrul cooperării cu NATO, iar acesta este unul dintre motivele succesului său.

"Mai mult decât atât, și cooperarea dintre armata ucraineană și ungară este excelentă”, deși despre asta se vorbește rar", a menționat în acest context István Balog, precizând că "peste 80 de medici militari ucraineni au fost instruiți în Ungaria, în noiembrie anul trecut, și încă 60 de soldații ucraineni sunt antrenați în Ungaria".

În opinia lui Bendarjevskii, întrebarea crucială acum este ce se va întâmpla cu viitorul contraatac ucrainean. Dacă va reuși, iar Moscova vede că eforturile sale nu conduc la succes, atunci ar putea avea loc un fel de negocieri de pace încă în acest an, iar Rusia ar putea încerca să iasă din acest conflict.

"Dacă ne uităm, ultimul succes rusesc a fost în luna iunie a anului trecut, iar de atunci ucrainenii au recucerit 40 la sută din teritoriile ocupate la începutul invaziei ruse", a afirmat Bendarjevskii, care a apreciat drept un eșec atacul lansat de forțele ruse în ianuarie, ceea ce a mărit teritoriile pe care le controlau doar cu câteva miimi. Iar, dacă contraatacul ucrainean nu va avea succes, războiul s-ar putea transforma într-un conflict lent care va dura ani de zile.

Sursa: RADOR