Comisia a decis joi să trimită România și alte patru state în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea obligației de transpunere a Directivei revizuite a serviciilor mass-media audiovizuale.

Directiva revizuită a serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) reglementează coordonarea la nivelul UE a legislației naționale privind toate serviciile mass-media audiovizuale.

Cea mai recentă revizuire a DSMAV a fost efectuată în 2018.

Directiva revizuită prevede standarde la nivelul UE privind conținutul media pentru toate serviciile mass-media audiovizuale, fie acestea transmisii de televiziune tradiționale sau servicii la cerere, precum și pentru platformele de partajare a materialelor video.

Noile norme ale UE vizează crearea unui peisaj audiovizual mai sigur, mai echitabil și mai divers. Acestea consolidează protecția publicului, acordând o atenție specială siguranței celor mai vulnerabile persoane, cum ar fi minorii, extind normele privind conținutul ilegal și dăunător la platformele de partajare a materialelor video și promovează diversitatea culturală în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale.

În plus, directiva a introdus cerințe suplimentare privind independența autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei.

Statele membre trebuiau să transpună această directivă și să îi comunice Comisiei măsurile naționale de transpunere până la 19 septembrie 2020.

În absența adoptării normelor naționale relevante, în noiembrie 2020, Comisia a trimis unui număr de 23 de state membre scrisori de punere în întârziere, urmate de nouă avize motivate în septembrie și două în noiembrie 2021.

Din cauza transpunerii întârziate, este posibil ca cetățenii și întreprinderile din Cehia, Irlanda, România, Slovacia și Spania să nu fie în măsură să beneficieze de toate dispozițiile directivei, care:

- creează condiții de concurență echitabile pentru diferitele tipuri de servicii mass-media audiovizuale;

- garantează independența autorităților naționale de reglementare în domeniul mass-mediei;

- mențin diversitatea culturală, de exemplu prin impunerea obligației ca operele europene să reprezinte cel puțin 30 % din oferta de servicii video la cerere;

- protejează copii și consumatorii în general prin instituirea de norme, de exemplu pentru asigurarea protecției minorilor împotriva conținutului dăunător din mediul online, inclusiv în cazul serviciilor video la cerere, și prin consolidarea protecției acestora în ceea ce privește comunicările comerciale audiovizuale;

- combat ura rasială, religioasă sau de orice altă natură prin consolidarea normelor menite să lupte împotriva incitării la violență sau la ură și a instigării publice la săvârșirea de infracțiuni de terorism.