„Ne bucurăm să vedem soldați americani pe pământ danez. Le urăm un foarte, foarte călduros bun venit”. Acestea au fost cuvintele cu care premierul danez, Mette Frederiksen, a salutat semnarea unui „acord istoric de apărare” cu Statele Unite, la 21 decembrie 2023, la Washington, cu administrația Joe Biden.

Un acord de cooperare fără precedent care a deschis calea, pentru prima dată după al doilea război mondial, pentru staționarea permanentă a trupelor și echipamentelor străine în Danemarca pe timp de pace. Confruntat cu amenințarea rusă de cealaltă parte a Mării Baltice, guvernul danez a decis să facă pasul, invitând forțele americane pe teritoriul său, care vor putea apoi să desfășoare activități militare de la bazele lor din Danemarca și să asigure o protecție sporită regatului.

„Acesta este un semnal clar că Danemarca, alături de Statele Unite, își asumă o responsabilitate și mai mare pentru securitatea țării”, a spus Mette Frederiksen. „Și acest lucru este absolut necesar în situația globală actuală, unde există instabilitate în multe părți ale lumii”.

Încredere zdruncinată

Însă încrederea danezilor în Statele Unite a fost zdruncinată în ultimele luni de anunțurile repetate ale președintelui american, Donald Trump, că va prelua controlul asupra Groenlandei, teritoriu autonom al Danemarcei din Arctica, cu orice preț. Ca o dovadă a acestei dezamăgiri, proiectul de lege pentru aprobarea desfășurării trupelor americane a stârnit o dezbatere aprinsă în țară de la prezentarea sa deputaților, pe 28 martie.

Această nemulțumire față de cel mai mare aliat istoric al regatului este reflectată într-un sondaj recent al institutului Epinion. Acesta indică o majoritate relativă (43%) pentru respingerea acestui acord cu Statele Unite, în timp ce 28% sunt pentru și 29% sunt indeciși. Rezumând furia resimțită de un segment mare al populației față de Statele Unite ale lui Trump, autorul Knud Vilby consideră, într-o rubrică, că este „absurd că ar trebui să avem cooperare în domeniul apărării cu o țară care amenință militar”.

„Cel mai apropiat aliat al nostru a devenit inamicul nostru și este de neimaginat ca parlamentul danez să acorde acces liber activităților militare și de informații unei țări care ne amenință atât cu războiul economic, cât și cu presiunea militară” pentru a dobândi Groenlanda, scrie el.

De aceea, acest proiect de lege controversat, care urmează să fie dezbătut în prima sa lectură vineri, 11 aprilie, a stârnit critici ample în parlament, în rândul experților și ONG-urilor pentru drepturile omului, precum și pe rețelele de socializare, cu temeri că Danemarca renunță la suveranitatea sa acordând puteri prea extinse forțelor americane.

„Puteri extinse”

Pentru o perioadă irevocabilă de zece ani, acest acord de 30 de articole discutat în Parlament autorizează Statele Unite să staționeze trupe și echipamente, cu excepția armelor nucleare și a bombelor cu dispersie, la trei baze aeriene din vestul țării (Karup, Aalborg, Skrydstrup). „Acordă americanilor puteri mai largi decât acordurile similare încheiate de Washington cu Suedia, Norvegia și Finlanda, care stabilesc limite pentru exercitarea puterii de către trupele americane”, observă Peter Vedel Kessing, cercetător șef la Institutul danez pentru drepturile omului.

Soldații americani, plasați sub jurisdicția țării lor, nu ar fi urmăriți penal de justiția daneză pentru posibile delicte comise în Danemarca pe bazele lor sau în afara lor. Aceștia vor fi, de asemenea, împuterniciți să folosească forța împotriva civililor danezi care le atacă forțele sau echipamentele. În ciuda criticilor la adresa acordului de apărare, apărute în timpul unei serii de consultări cu societatea civilă, majoritatea parlamentarilor și-au exprimat intenția de a da undă verde proiectului. Doar două partide de stânga (Lista Unității și Alternativa) i se opun.

Înțelegând „îngrijorările produse de acest acord”, Soren Gade, președintele Parlamentului și fost ministru al apărării, afirmă totuși că „cea mai mare îngrijorare a sa este dacă într-o zi [ei] nu vor mai fi cel mai apropiat aliat al Statelor Unite”.

„Trebuie să punem în aplicare acest acord pentru că ne dorim o prezență și un angajament american. Și Europa are nevoie de asta”, a insistat șeful guvernului, marțea trecută, răspunzând la întrebările din Parlament, ca răspuns purtătorului de cuvânt al Listei Unității (extrema stângă), Pelle Dragsted, opus acestui proiect de lege „care pune sub semnul întrebării suveranitatea regatului”.

Pragmatică, Mette Frederiksen preferă să păstreze „legăturile strânse cu Statele Unite, garante, împreună cu NATO, ale securității Danemarcei”,  în ciuda relațiilor tensionate cu administrația Trump, care continuă să se deterioreze din cauza Groenlandei.

Sursa: Rador Radio România