Viorica Dăncilă i-a scris președintelui Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pentru a insista asupra numirii unui comisar interimar din partea României. În plus, premierul menționează și portofoliile vizate pentru viitoarea Comisie.

România are în vedere portofoliile de Energie, Transporturi, Mediu sau Politică de vecinătate, spun surse politice citate de Mediafax.

Persoana care va ocupa funcția va fi desemnată după ce va fi alocat portofoliul, dar este posibil ca o femeie să fie viitorul comisar european al României, transmite Digi24, care precizează că Viorica Dăncila a avut discuţii cu preşedintele Klaus Iohannis pe acest subiect.

În plus, președintele și premierul au convenit să susțină varianta unui comisar interimar, în condițiile în care Corina Crețu, fostul comisar european din partea României, a renunțat la mandat pentru a-și prelua fotoliul de europarlamentar.

PSD l-a propus pe fostul europarlamentar Ioan Mircea Pașcu, deși Jean Claude Juncker a spus că ar prefera să nu fie numiți comisari interimari în locul celor care pleacă în Parlamentul European.

Dar nici România, nici Estonia nu au ascultat sugestia sa, venind cu propuneri pentru înlocuirea comisarilor Corina Crețu (Politica Regională) și, respectiv, Andrus Ansip (Piața Digitală). Cu toate acestea, Juncker a decis ca portofoliile celor doi să fie preluate temporar de alți doi comisari.

Consiliul Uniunii Europene a respins luni propunerea președintelui în exercițiu al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker de a transfera unor comisari în funcție atribuțiile Corinei Crețu și ale lui Andrus Ansip, după ce aceștia au preluat mandate de eurodeputați, a precizat pentru Mediafax un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. 

Potrivit Digi24, Viorica Dăncilă i-a trimis o scrisoare președintelui Comisiei Europene pe această temă și așteaptă un răspuns la începutul săptămânii viitoare. Reprezentanții României au propus ca, în cazul în care se acceptă propunerea de comisar interimar, acestuia să nu mai încaseze salariu și după terminarea mandatului, așa cum este procedura.

Potrivit art. 246 din Tratatul de funcționare a UE, Consiliul, hotărând în unanimitate, la propunerea președintelui Comisiei, poate decide că nu este necesară înlocuirea, în special în cazul în care durata rămasă până la încheierea mandatului membrului Comisiei este scurtă.

Comisia condusă de Juncker își termină mandatul la 31 octombrie. De la 1 noiembrie ar urma să fie instalat un nou Executiv comunitar, condusă de actualul ministru german al apărării, Ursula von der Leyen, dacă Parlamentul European va aproba desemnarea acesteia ca președinte al Comisiei Europene.

România are în vedere portofoliile de energie, transporturi, mediu sau politică de vecinătate, iar printre numele din PSD vehiculate pentru ocuparea unui portofoliu de comisar se numără Rovana Plumb, Dan Nica şi Mircea Geoană.

Mediafax scrie, citând surse din PSD, că Rovana Plumb, fost ministru al fondurilor europene și numărul unu pe lista social-democraților la alegerile europene din 26 mai, ar avea cele mai mari şanse de a deveni comisar european, însă niciun nume nu va fi decis fără consultarea cu Klaus Iohannis. Prim-ministrul Viorica Dăncilă negociază cu Jean Claude Juncker, în timp ce şeful statului va discuta în Consiliul European cu Donald Tusk.

Totuși, ministrul român de externe, Teodor Meleșcanu, a spus joi că este greu de crezut că România va reuşi să deţină şi pentru a treia oară în cadrul Comisiei Europene un portofoliu care să gestioneze „foarte multe proiecte şi fonduri foarte importante”, după ce a deţinut deja consecutiv două astfel de mandate - cel al Agriculturii (prin Dacian Cioloș) și cel de Dezvoltare Regională (prin Corina Crețu).

În replică, eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan a cerut Guvernului să negocieze o poziție importantă, precum cea de vicepreședinte, în viitoarea Comisie Europeană, având în vedere „conjunctură favorabilă”, care cere ca Europa de Est sa aibă funcţii importante în noul Executiv al UE.

„Inclusiv preşedintele în funcţie al Consiliului European, Donald Tusk, a subliniat ieri (miercuri, 3 iulie - n.r.) nevoia ca Europa de Est să primească funcţii-cheie la nivel european. În plus, începând cu extinderea Uniunii Europene către Europa de Est, la 1 mai 2004, ţările din regiune au deţinut în permanenţă funcţii de vicepreşedinţi în cadrul Comisiei Europene. Estonia a avut de trei ori funcţia de vicepreşedinte, Slovacia, de două ori, iar Bulgaria şi Letonia, câte o dată”, a spus Mureșan.