Informațiile conform cărora mica țară est-europeană Republica Moldova este luată în considerare ca posibilă locație pentru tabere de migranți au declanșat un val de dezinformare, scrie Euronews.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat pentru prima dată ideea „centrelor de returnare” într-o scrisoare adresată șefilor de stat și de guvern din UE marțea trecută, iar aceasta a fost discutată în cadrul unui summit al liderilor care a avut loc joi. Deși în prezent sunt puține detalii, se crede că propunerea este inspirată de recentul acord dintre Italia și Albania, prin care migranții de sex masculin interceptați pe mare de autoritățile italiene sunt trimiși în centre din Albania în timp ce cererile lor de azil sunt procesate.

Țările precum Austria, Danemarca, Țările de Jos și Germania sunt considerate susținătoare ale planurilor privind centrele de returnare, dar acestea nu au fost încă aprobate la nivelul UE. Premierii Spaniei, Pedro Sánchez, și Belgiei, Alexander De Croo, au criticat deschis aceste apeluri, afirmând că sunt prea costisitoare și că nu au reușit să abordeze cauzele profunde ale migrației ilegale în trecut.

În ciuda acestui fapt, au circulat informații înșelătoare conform cărora blocul comunitar intenționează deja să deschidă lagăre de deportare pentru migranți în țările candidate la UE. Un articol publicat de publicația britanică „The Times” la începutul lunii octombrie, citând un diplomat european, afirma că UE „va înființa tabere de deportare în țările vecine care doresc să adere la bloc, precum Serbia, Albania și [Republica] Moldova”. Articolul a fost numit exclusiv și prevedea aprobarea de către Ursula von der Leyen a unor astfel de centre.

Însă referirea explicită la Serbia, Albania și Republica Moldova ca potențiale locații a provocat o avalanșă de rapoarte înșelătoare, în special în Republica Moldova. Mass-media de stat, inclusiv agenția de știri TASS a Kremlinului, „Belarus Today” și agenția de presă azeră, au preluat informațiile din „The Times”, provocând o avalanșă de articole în limba rusă în Republica Moldova, unde aproximativ 15% din populație este vorbitoare nativă de limbă rusă.

Un reportajul TV difuzat la Canal 5 Moldova susținea că Bruxelles-ul se uită la mica țară est-europeană ca la una dintre locațiile luate în considerare pentru un centru de detenție pentru migranți al UE. Canal 5 este asociat cu oligarhul și politicianul moldovean Vladimir Plahotniuc și a fost suspendat în țară din luna martie. Informațiile s-au multiplicat în mai multe alte publicații moldovenești de limbă rusă.

Ediția moldovenească a ziarului rus „Pravda” a titrat: „Uniunea Europeană transformă Moldova într-o groapă de gunoi”, citând reportajul „The Times” pentru a susține că Bruxelles-ul va „transporta imigranții ilegali în țările europene care nu fac parte din UE”.

Guvernul moldovean s-a grăbit să demonteze informațiile false. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Chișinău, Daniel Vodă, a dezmințit informațiile pe canalul său oficial Telegram și a declarat pentru „The Times”: „A apărut o nouă invenție care susține că Moldova ar găzdui un centru pentru solicitanții de azil respinși și supuși procedurilor de deportare. Să fie clar: guvernul nu discută o astfel de propunere și nu va accepta astfel de idei”.

Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a confirmat, de asemenea, că, în prezent, nu există niciun plan pentru înființarea unor centre de deportare. Informațiile au apărut cu doar câteva săptămâni înainte de referendumul crucial de duminică privind aderarea Republicii Moldova la UE, care a fost marcat de eforturile susținute de Kremlin de a submina integritatea votului.

Potrivit autorităților moldovene, aproximativ 14 milioane de euro din fonduri rusești au fost direcționate direct în conturile a 130.000 de moldoveni, în încercarea de a le cumpăra voturile împotriva UE. Chișinău estimează că Rusia a cheltuit în total până la 100 de milioane de euro pentru a submina procesul electoral, inclusiv prin campanii coordonate de dezinformare menite să influențeze sau să suprime votul. Moldovenii au votat în favoarea înscrierii cursului proeuropean al țării în Constituția țării, cu o marjă foarte mică, de câteva sute de voturi.

Sursa: Rador Radio România