La doi ani de la declanșarea invaziei ruse, un studiu realizat în douăsprezece țări UE arată un pesimism tot mai mare în rândul europenilor, conștienți că soarta conflictului este responsabilitatea lor, scrie săptămânalul francez L'Obs.

O nouă inversare a opiniilor de pe Bătrânul Continent. În vara anului 2023, când forțele de la Kiev se pregăteau să asalteze "Linia Surovikin", o vastă rețea de fortificații și câmpuri de mine construite de trupele ruse pe linia frontului, cei mai mulți europeni doreau să sprijine Ucraina până când aceasta își va fi recuperat întreg teritoriul. Dar, după o contraofensivă dezamăgitoare și slăbirea sprijinului american, o parte din acest optimism pare să se fi risipit.

La fel ca la începutul războiului în 2022, majoritatea cetățenilor europeni nu mai au prea multă încredere în șansele Kievului pe câmpul de luptă și speră acum la o soluționare rapidă și amiabilă a situației. Este ceea ce a dezvăluit miercuri, 21 februarie, cu trei zile înainte de împlinirea a doi ani de la invazia rusă, un amplu studiu al Consiliului European pentru Relații Internaționale (ECFR). Pe baza unui sondaj efectuat în douăsprezece țări din Uniunea Europeană (UE), acesta arată, de asemenea, că europenii consideră tot mai mult războiul din Ucraina ca fiind un conflict "european", pentru care sunt responsabili.

Doar 10% dintre cetățenii europeni cred că Kievul va obține în cele din urmă o victorie militară. De două ori mai mulți (20%) cred că Rusia va ieși învingătoare din conflict. Cei mai optimiști cu privire la Ucraina sunt polonezii și portughezii (17%), cei mai pesimiști sunt ungurii (4%) și grecii (2%). Scenariul cel mai probabil, pentru europeni, este ca cele două țări să ajungă la un "compromis" în jurul unei mese (37%).

Consensul este mai puțin clar când vine vorba de definirea drumului care trebuie urmat de guverne, chiar dacă, din nou, găsim aceleași țări la ambele capete ale spectrului. Aproape 50% dintre cei chestionați din Suedia, Portugalia și Polonia mai doresc să ajute Ucraina să-și recucerească teritoriul. În Austria, România și Italia, este invers: jumătate dintre cei chestionați consideră că Kievul ar trebui acum încurajat să semneze un tratat de pace. În Ungaria și Grecia, această propunere a primit chiar și 64% și 59% aprobare. În celelalte țări chestionate (Franța, Germania, Spania, Țările de Jos), părerile sunt mult mai împărțite.

"Sondajul nostru sugerează o schimbare în geografia sprijinului pentru Ucraina", notează cei doi politologi autori ai studiului, britanicul Mark Leonard, director al ECFR, și bulgarul Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale.

"Anterior, logica dicta că cei mai apropiați vecini ai Ucrainei erau printre cei mai mari susținători ai săi, în ceea ce privește sprijinul guvernamental pentru Kiev și deschiderea față de primirea refugiaților ucraineni. Dar în îndepărtata Portugalie și în Franța, Ucraina pare să aibă cel mai puternic sprijin public, în timp ce solidaritatea populară pare să se clatine la unii dintre vecinii săi imediați", explică cei doi politologi.

Pe lângă unguri și români, care acum mizează în principal pe o cucerire teritorială rusă, Polonia "își vede populația devenind din ce în ce mai iritabilă pe anumite probleme legate de Ucraina, în special accesul produselor agricole ucrainene pe piețele poloneze și europene". Astfel, în Polonia (40%), Ungaria (37%) și România (35%) este cea mai mare proporție de persoane care consideră migranții ucraineni drept o amenințare. Deși acest lucru poate fi explicat parțial de numărul mare de ucraineni pe care Polonia i-a primit din februarie 2022, această problemă a devenit o provocare politică, care a încurajat unele partide să-și exprime sentimentul anti-ucrainean în ultimele alegeri poloneze, analizează autorii studiului. 

Cu nouă luni înainte de alegerile prezidențiale americane, perspectiva revenirii lui Donald Trump la Casa Albă la începutul anului 2025 nu îi încântă deloc pe europeni. Chiar și în Ungaria, unde "propaganda guvernamentală este la fel de pro-Trump ca și Fox News", notează studiul, doar 28% dintre cei chestionați ar fi mulțumiți de întoarcerea sa – comparativ cu 9% în Franța, Portugalia și Țările de Jos.

Mai presus de toate, o revenire a lui Trump în fruntea Statelor Unite ar spulbera speranțele ucrainene pentru 43% dintre europeni, care consideră o victorie a Kievului mai puțin probabilă în cazul celui de-al doilea mandat al miliardarului – 9% cred contrariul.

Dacă o administrație Trump ar abandona Ucraina în voia sorții, nici liderii europeni nu se vor putea baza cu adevărat pe opinia publică pentru a prelua și consolida sprijinul pentru Kiev, arată studiul: doar 20% în medie – de la 7% în Grecia la 43% în Suedia – ar dori ca țările europene să compenseze retragerea ajutorului american.

"Marele pericol este că Trump – și Putin, care a sugerat că este deschis la negocieri – vor încerca să prezinte Ucraina (și pe susținătorii săi) drept partidul "războiului pentru totdeauna", în timp ce ei solicită "pacea", subliniază Ivan Krastev. Dar o victorie a Rusiei nu înseamnă pace. Dacă prețul încheierii războiului este să transforme Ucraina într-un pământ al nimănui, aceasta ar fi o înfrângere nu numai pentru Kiev, ci și pentru Europa și securitatea ei".

Doar 29% dintre europeni cred că UE a jucat până acum un rol pozitiv în războiul din Ucraina – în timp ce 37% consideră că a jucat un rol negativ. "Pentru a justifica sprijinul european continuu pentru Ucraina, liderii UE vor trebui să-și schimbe discursul cu privire la război", spune Mark Leonard. Cel mai convingător argument pentru un public sceptic este că sprijinul militar pentru Ucraina ar putea duce mai degrabă la o pace durabilă, negociată în favoarea Kievului, decât o victorie a lui Putin".

Desigur, angajamentul european de a împiedica o victorie rusă nu s-a schimbat. Dar rezultatele investigației tind să dea motive de speranță lui Vladimir Putin, care miza de mult pe o oboseală tot mai mare în țările europene și pe o întoarcere a lui Donald Trump la Washington. "De la campania franceză din Algeria până la războiul Statelor Unite din Vietnam, prăbușirea sprijinului public, la fel ca și eșecurile militare, au împins participanții să se înțeleagă", reamintesc autorii.

*Sondaje de opinie realizate de Datapraxis și YouGov în rândul populațiilor adulte (de 18 ani și peste) efectuate în ianuarie 2024 pe un eantion de 17.023 de persoane din douăsprezece țări europene (Austria, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Italia, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Spania și Suedia).

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA