Donald Trump spune multe lucruri provocatoare, adesea intenționat, pentru a-și înfuria adversarii și a domina peisajul mediatic. Însă declarațiile lui de sâmbătă, cum că i-ar fi spus cândva unui șef de stat din NATO că l-ar invita pe Vladimir Putin să-i invadeze țara, sunt motivul pentru care mulți americani nu-l vor vota, fie și candidând împotriva unui președinte aflat în declin mental precum Biden, comentează The Wall Street Journal.

Perorând la un miting din Carolina de Sud, Trump a relatat o conversație pe care ar fi avut-o cândva cu un șef de stat neprecizat, despre cum ar reacționa el dacă un stat NATO care nu a cheltuit suficient pe apărare ar fi atacat de Rusia.

„Unul dintre președinții unei țări mari [sic!] s-a ridicat și a zis: «Păi, domnule, dacă noi nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne vei proteja?»”, a povestit Trump.„N-ai plătit? Nu ți-ai îndeplinit datoria?”, a afirmat fostul președinte că i-ar fi răspuns. „Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă orice dracu' vor ei să facă. Trebuie să plătești. Trebuie să-ți plătești facturile”.

O interpretare indulgentă ar fi că declarația reprezintă o variantă extremă a laudelor lui că a forțat țările NATO din Europa să-și suplimenteze cheltuielile militare. Nu încape îndoială că în primul mandat i-a constrâns pe aliați să scoată mai mult din buzunar.

Dar acum nu mai suntem în 2020. Rusia a invadat Ucraina, i-a bombardat orașele și civilii, a declarat că ar putea folosi arma atomică și a amenințat Finlanda și Suedia pe tema aderării la NATO. Articolul 5 al Tratatului NATO promite că fiecare membru îl va ajuta pe oricare alt membru atacat. Unica oară când a fost invocat a fost după atentatele din 11 septembrie 2001.

Descurajarea depinde de două elemente: existența forței, respectiv voința de a o folosi. Fanfaronada lui Trump cum că nu va ajuta un aliat va însămânța îndoiala în mintea tuturor aliaților și-l va încuraja pe Putin să creadă că poate scăpa nepedepsit cu încă o invazie. Putin a declarat, chiar dacă nu explicit, că țările baltice sunt de drept ale Rusiei.

Declarația lui Trump a atras condamnările mai multor guverne, ba chiar până și pe a secretarului general al NATO Jens Stoltenberg, de obicei mult mai diplomat. „Orice afirmație cum că aliații nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea tuturor, inclusiv pe a SUA, și supune soldații americani și europeni unui risc mai mare”, a declarat Stoltenberg.

„Mă aștept ca oricine va câștiga alegerile prezidențiale din SUA să rămână un aliat solid și angajat al NATO”.

Declarația provocatoare a lui Trump survine și în contextul în care acum face lobby pentru reducerea ajutorului militar pentru Kiev. Se laudă că-l admiră pe Putin, dar apropierea lui de dictator la conferința la nivel înalt de la Helsinki din 2018 reprezintă cel mai negativ punct al președinției lui.

Trump afirmă acum că poate opri războiul din Ucraina în 24 de ore, chiar și mai înainte de a fi învestit președinte. Unica modalitate de a realiza acest lucru e să sistezi ajutorul militar pentru Ucraina și să-i pui în vedere președintelui Volodimir Zelenski să-i dea lui Putin ce-și dorește. Termenul adecvat pentru acest lucru nu e „pace”, e „conciliatorism”.

În campania electorală ar fi trebuit să fie dezbătute pericolele tot mai mari la adresa securității noastre și cum ar trebui să fie combătute. În schimb avem un președinte în funcție care a prezidat asupra colapsului factorului de descurajare american și un favorit republican înamorat de dictatori. Nu-i de mirare că Putin pare atât de sigur pe el în ultima vreme.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA