Pe fondul creșterii tensiunilor geopolitice și al războiului în desfășurare din Ucraina, Rusia continuă să testeze hotărârea Europei, o dronă rusească intrând în spațiul aerian românesc și Moscova testând o rachetă hipersonică Zircon în Arctica în timpul unor exerciții militare comune cu Belarus.

Rusia a anunțat duminică lansarea unei rachete de croazieră hipersonice Zircon asupra unei ținte din Marea Barents și a publicat o înregistrare video care arată lansarea acesteia de pe o fregată a Flotei Nordice. Racheta, cu o rază de acțiune de până la 600-1.000 km, a decolat vertical, apoi și-a schimbat traiectoria și s-a îndreptat spre orizont, într-o demonstrație de forță considerată de Rusia în regiune. Rusia a desfășurat, de asemenea, un sistem de rachete Iskander-M, folosit pentru lansarea de rachete balistice împotriva Ucrainei, pe un drum din exclava sa din Kaliningrad, vizând Polonia vecină.

Rusia susține că exercițiile sale militare sunt concentrate pe apărarea împotriva unei ipotetice incursiuni, dar mai mulți analiști militari cred că acestea s-ar putea antrena, de fapt, pentru posibile măsuri în cazul în care Moscova ar ataca în cele din urmă Polonia sau statele baltice. Accentul pus pe simularea utilizării rachetei intercontinentale Oreșnik și a armelor nucleare este, de asemenea, văzut ca o continuare a amenințării voalate a Rusiei de a descuraja sprijinul suplimentar pentru Ucraina.

Tensiunile au crescut mai ales după ce Polonia a respins incursiunea a cel puțin 21 de drone cu rază lungă de acțiune, despre care Varșovia a declarat că a fost un atac deliberat din partea Moscovei. Un aeroport local a fost închis temporar, în timp ce sâmbătă a fost emisă o alertă de raid aerian în estul Poloniei din cauza prezenței dronelor rusești în regiunile ucrainene din apropiere.

Vineri, secretarul general al NATO, Mark Rutte, și comandantul suprem al Forțelor Aliate din Europa, generalul Alexus Hrynkevich, au anunțat întărirea flancului estic cu forțe și resurse din Marea Britanie, Danemarca, Franța și Germania, lansând misiunea „Santinela estică”. Președintele polonez Karol Nawrotsky a semnat duminică un decret care permite forțelor armate ale țărilor membre NATO să rămână pe teritoriul polonez. Doborârea dronelor rusești în Polonia nu a fost un incident izolat, urmând incidente similare din România, Estonia, Letonia și Lituania. Un alt incident a avut loc în România sâmbătă. Ministrul român de Externe, Oana Țoiu, a confirmat duminică că Forțele Aeriene Române au detectat o dronă rusească care încălca spațiul aerian al țării în apropierea Dunării.

Două avioane F-16 au urmărit-o timp de 50 de minute, până când drona a părăsit spațiul aerian românesc „fără a provoca pagube sau victime”. Două avioane de vânătoare Eurofighter germane aliate se aflau, de asemenea, în aer, monitorizând situația. Ministrul român al Apărării a menționat că avioanele „au fost foarte aproape de a doborî drona”, în timp ce vecinii au fost avertizați cu privire la o posibilă cădere de resturi. Cu toate acestea, drona a reintrat în cele din urmă în spațiul aerian ucrainean, unde apărarea aeriană a Ucrainei, deja suprasolicitată, a trebuit să se ocupe de ea fără ajutorul partenerilor străini.

Astfel de „provocări” din partea Rusiei sunt inacceptabile și nechibzuite, a subliniat Oana Țoiu, condamnând comportamentul Rusiei și afirmând că va ridica problema la reuniunea Adunării Generale a ONU. „Trebuie să creștem eficient costul acțiunilor flagrant ilegale și provocatoare ale Rusiei prin adoptarea rapidă a celui de-al 19-lea pachet de sancțiuni și a întregii game de măsuri din cadrul Operațiunii Sentinela Estică a NATO”, a mai subliniat ea.

„Acesta nu poate fi un accident, o greșeală sau actul unui comandant de rang inferior. Aceasta este o extindere clară a războiului din partea Rusiei”, a reacționat președintele ucrainean Volodimir Zelenski, menționând că Rusia începe întotdeauna „cu pași mici” care apoi escaladează pentru a provoca „pierderi mari”. Zelenski a reiterat că Ucraina le-a propus vecinilor săi occidentali crearea unui un sistem comun de apărare aeriană, îndemnându-i să nu aștepte ca Rusia să atace cu zeci de drone Shahed și rachete balistice înainte de a lua în cele din urmă o decizie.

Tehnic vorbind, NATO ar putea doborî drone și rachete rusești pe teritoriul ucrainean, a declarat ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, într-un interviu acordat presei germane. Cu toate acestea, a menționat el, Polonia nu poate acționa singură.

Lipsa de răspuns din partea Statelor Unite, încă o putere militară cheie a NATO, a stârnit temeri că Rusia ar putea fi încurajată să își intensifice provocările pe flancul estic.

În astfel de condiții, Ucraina poate oferi țărilor NATO o experiență unică, care rămâne subutilizată la mai mult de 3,5 ani de la începerea invaziei. Occidentul „eșuează” în pregătirile sale pentru a confrunta „Axa Răului”, formată din Rusia, China, Coreea de Nord și Iran, susține Maksim Jorin, comandant adjunct al Celui de-al Treilea Corp de Asalt Ucrainean. „Toate puterile mondiale care intenționează să supraviețuiască în viitor ar trebui să vină în Ucraina și să dobândească o experiență neprețuită în războiul modern. Numai aici o vor găsi”, a subliniat el.

În timpul nopții, drone ucrainene au atacat una dintre cele mai mari rafinării de petrol din Rusia, situată în apropierea orașului Kiriși din regiunea Leningrad, ca parte a campaniei lor de a provoca penurii de combustibil și de a perturba logistica militară rusească. Deși autoritățile locale au raportat doborârea a trei drone, videoclipurile de la fața locului au arătat o explozie masivă.

Într-o operațiune separată, serviciile speciale ucrainene au plasat explozibili pe două linii feroviare cheie care aprovizionau trupele rusești din regiunile Harkiv și Sumi din Ucraina. Într-unul dintre locuri, explozibilii au fost găsiți, dar au detonat, ucigând doi geniști. În celălalt loc, o explozie a deraiat locomotiva și cincisprezece cisterne cu combustibil pentru armata rusă.

Sursa: Rador Radio România