La puțin timp după Guvernul olandez, și Guvernul ungar a anunțat că va solicita o excepție de la regulile UE privind procedurile comune de azil. Așa-numita renunțare la legslația Dublin  privind azilul este necesară, a declarat miercuri seara, la Strasbourg, ministrul ungar pentru Afaceri Europene, Janos Boka. ”Ungaria, ca și Olanda, consideră că niște controale naționale mai stricte asupra migrației sunt esențiale pentru a proteja serviciile publice și suveranitatea”, a explicat Boka.

Din punct de vedere ideologic, noul guvern olandez de coaliție, din care face parte și formațiunea de extremă dreapta condusă de Geert Wilders - PVV, și partidul de guvernământ ungar Fidesz sunt foarte apropiate. Împreună vor acum să facă presiuni asupra Comisiei Europene și a celorlalți membri UE pentru a putea adopta o poziție dură în politica de azil, notează DW.

Scopul declarat al ministrei olandeze privind migrația, Marjolein Faber, membră a PVV, este de a stabili ”cea mai dură politică de migrație din toate timpurile” în Olanda. Pentru a face acest lucru, ea dorește să declare ”stare de urgență”, astfel încât să poată acționa dacă este necesar fără acordul Parlamentului de la Haga. În perioada Covid, Guvernul ungar a instituit o stare de urgență.

Ungaria deține în prezent Președinția rotativă a Consiliului. În acest rol, ministrul Boka ar trebui, de fapt, să lupte pentru politica comună de azil a UE, care a fost reformată de Parlamentul European și de majoritatea guvernelor statelor membre în aprilie. Dar Boka preferă să reprezinte agresiv interesele maghiare. Potrivit unui comunicat de presă al Guvernului de la Budapesta, Ungaria se simte încurajată de inițiativa olandeză.  

Ungaria respinge pactul UE privind azilul, devenit acum lege, și nu dorește să-l pună în aplicare în nicio circumstanță, deși este obligat să o facă. În urmă cu câteva zile, premierul ungar Viktor Orban și-a exprimat satisfacția că Germania a reintrodus de luni controalele la toate granițele pentru a-i opri pe migranții ilegali.

Șefa guvernului italian, Giorgia Meloni, dreapta radicală, a declarat starea de urgență în Italia din cauza presupusei crize a migrației. Ea este aliniată ideologic cu Geert Wilders din Olanda și Viktor Orban din Ungaria și ar putea fi următoarea care va cere renunțarea la legile UE privind azilul.

”Apelul guvernului olandez pentru renunțarea la politica europeană de migrație este un tigru fără dinți”, a declarat europarlamentara Birgit Sippel (SPD) pentru DW. "Trebuie inclusă în tratatele europene o clauză de neparticipare, care poate fi modificată doar în unanimitate. Mă îndoiesc foarte mult că alte state membre ar permite Olandei așa ceva", a spus Sippel, care a contribuit la negocierea pactului UE privind migrația.

Același lucru este valabil și pentru Ungaria. Nu există o derogare (un opt-out), pentru un anumit domeniu de politici europene. Opt-out-urile existente au fost convenite la adoptarea tratatelor europene sau la aderarea statelor membre. Danemarca este parțial scutită de participarea la  politica internă, politica de migrație și reglementările privind controlul frontierelor în spațiul Schengen. Irlanda nu aplică pe deplin regulile Schengen din cauza legăturii sale strânse cu Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Polonia este scutită  de aplicarea Cartei Drepturilor Fundamentale a UE, deoarece Varșovia se temea că, odată cu drepturile fundamentale, ar trebui să introducă și căsătoria pentru persoane de același sens.

E adevărat că tratatele UE pot fi schimbate, iar Olanda sau Ungaria ar putea solicita acest lucru. Cu toate acestea, acesta este un proces îndelungat care ar trebui, în cele din urmă, să fie aprobat de celelalte state membre și de Parlamentul European într-un proces de ratificare. Anitta Hipper, purtătoare de cuvânt a Comisiei, a subliniat la Bruxelles că, până la schimbarea tratatului, Olanda și Ungaria sunt, desigur, obligate să respecte legislația europeană existentă și sunt obligate să respecte pe deplin regulile de azil.

Șefa Institutului de Drept European de la Universitatea Catolică din Leuven, Belgia, Elise Muir, vede principiul constituțional al UE sub control. "Un stat membru nu se poate retrage din legislația UE după ce aceasta a fost adoptată. Ideea apartenenței la UE este că orice stat membru se angajează să respecte legile UE", a declarat Elise Muir pentru Euronews.

Guvernul maghiar naționalist condus de Viktor Orban și-a creat propriul opt-out în ultimii ani,  ignorând practic regulile UE privind procedurile de azil. Curtea Europeană de Justiție din Luxemburg a declarat în mod repetat că e ilegal ce fac autoritățile ungare la frontiera cu Serbia. În ultima hotărâre, instanța europeană a declarat ilegal faptul că migranții nu pot solicita azil la graniță, ci doar la ambasadele de la Kiev și Belgrad. Întrucât Ungaria refuză să schimbe această practică, instanța a aplicat o amendă de 200 de milioane de euro și o penalitate zilnică de un milion de euro. Întrucât Viktor Orban se laudă public că nu vrea să plătească această amendă, Comisia încasează suma datorată reducând subvențiile acordate Ungariei de la bugetul UE.

În prezent, nu este clar ce criză a migrației invocă Ungaria, întrucât, potrivit Eurostat, 30 (!) de persoane au solicitat azil în Ungaria în 2023. Ungaria are de departe cei mai puțini solicitanți de azil din toate țările UE în raport cu populația.

Cu 38.000 de cereri de azil în 2023, și Olanda se află sub media UE. La fel și Italia. Cipru, Austria, Grecia, Luxemburg, Germania și Bulgaria au înregistrat cele mai multe cereri de azil în raport cu populația. Dacă HagA ar închide granițele migranților după o renunțare la procedurile de azil, probabil că acești oameni ar rămâne în Belgia sau Germania, iar problemele cu vecinii europeni ar fi, prin urmare, inevitabile.

Ministra olandeză pentru migrație, Marjolein Faber, a recunoscut în scrisoarea către Comisia că modificarea tratatelor europene este o chestiune îndepărtată. ”Aceasta înseamnă că scrisoarea Guvernului olandez rămâne pur simbolică”, a declarat pentru DW europarlamentara Birgit Sippel.