Creșterile salariale semnificative observate în ultimele luni în regiune au început să inverseze trendul și au contribuit la detensionarea nemulțumirii populațiilor din regiune, potrivit Le Monde.

"Pâine, brânză, fructe…” Lista produselor ale căror prețuri au crescut cel mai mult în ultimii ani în Ungaria, întocmită spontan de Gabriella Balint, profesoară de engleză și ghid turistic în vârstă de 51 de ani, care locuiește la Budapesta, este elocventă: toate acestea sunt alimente de bază în dieta maghiară. „Și pentru oamenii de la țară, este și mai dificil”, spune orășeanca, care notează că până și la micul restaurant de cartier al mamei ei prețurile par să explodeze: meniul de prânz a trecut de la 1.900 de forinți (5 euro) la 2.800 de forinți (7,40 euro).

În ultimii doi ani, Ungaria a cunoscut cea mai gravă inflație din întreaga Uniune Europeană, cu creșteri cumulate de prețuri de peste 33%. La începutul lunii noiembrie, însă, guvernul naționalistului Viktor Orban a reușit în sfârșit să sărbătorească trecerea ratei anuale a inflației simbolic sub 10%, cu o creștere de 9,9% înregistrată în octombrie. „Sunt bucuros că ne putem menține angajamentul pe care l-am luat de a reduce inflația sub două cifre”, s-a bucurat Gergely Gulyas, pe atunci șeful de cabinet al lui Orban, pe 9 noiembrie. 

Produsele alimentare au înregistrat o creștere de peste 60% în ultimii doi ani, cu vârfuri și mai ridicate pentru produse precum ouăle și făina. Această creștere a prețurilor a dus la un șoc asupra nivelului de trai al celor mai săraci maghiari. Aceștia din urmă au început să cumpere în cantități mai mari, en gros - ceea ce scade prețul unitar - și să viziteze mai des magazinele pentru a nu rata promoțiile. Cel mai important lanț de supermarketuri din țară, discounterul german Lidl, și-a crescut și mai mult cota de piață, în special printr-un coș foarte popular numit „Hai să le salvăm!” - 3,5 kilograme de fructe și legume deteriorate sau ofilite pentru doar 1 euro. Creditele de consum au crescut, de asemenea, brusc.

Efecte statistice 

„Ungaria se confrunta deja cu o presiune foarte puternică asupra prețurilor înainte de epidemia de Covid-19, din cauza creșterilor salariale și a lipsei forței de muncă”, explică Peter Virovacz, economist la sucursala maghiară a băncii ING. „Dar situația s-a agravat după din cauza dependenței mari de energie a economiei maghiare, a productivității scăzute a sectorului său agroalimentar și a măsurilor guvernamentale de sprijinire a gospodăriilor de înainte de alegerile din 2022”, spune Virovacz pentru a explica poziția actuală a Ungariei în Europa Centrală, care a cunoscut în general o inflație semnificativ mai mare decât în ​​Occident din cauza apropierii de Ucraina.

Acest nivel relativ se explică parțial și prin efectele statistice mecanice, deoarece prețurile din această regiune au început mult mai de jos. „Coșul mediu de consum al acestor țări conține o pondere mai mare de alimente, având în vedere nivelul lor de trai mai scăzut, și tocmai aceste produse au înregistrat o inflație mai mare”, adaugă Katarzyna Rzentarzewska, analist șef pentru Europa Centrală și de Est la banca austriacă Erste. În majoritatea acestor țări, nivelul de trai a scăzut într-o măsură fără precedent de la criza din 2008.

Dar creșterile puternice ale salariilor observate în ultimele luni au început deja să inverseze tendința. „În Croația sau Slovenia, creșterea salariilor reale a devenit din nou pozitivă în februarie 2023, România și Polonia au urmat pe aceeași cale, iar Ungaria ar trebui, de asemenea, să încheie anul pe pozitiv”, explică doamna Rzentarzewska, care mizează pe o recuperare totală a inflației din ultimii doi ani „până în 2025”. Ungaria, de exemplu, a planificat o creștere cu 15% a salariului minim pe 1 decembrie. Aceste mari majorări salariale au făcut, evident, posibilă contracararea nemulțumirii populației, întrucât nicio mișcare socială de amploare nu s-a impus cu adevărat în ultimele luni.

Mică recesiune

Având venituri fixe, fără posibilitatea unor negocieri sau indexări, pensionarilor le-a fost mai greu să țină pasul, ceea ce a alimentat, în întreaga regiune, o creștere în sondaje a partidelor populiste care contestă sprijinul pentru Ucraina, fluturând argumentul facil că autoritățile locale ar face mai bine să se ocupe de propria populație și să cântărească dacă nu cumva sancțiunile împotriva Rusiei vor costa prea mult. În cele din urmă, în ciuda încetinirii economice, doar Ungaria și Cehia ar urma să înregistreze o recesiune mică pe 2023, iar atmosfera generală nu este una de criză, datorită dinamismului piețelor.

„Ratele șomajului au rămas la un nivel istoric (redus), deoarece angajatorilor le-a fost vizibil teamă să concedieze lucrători într-un context de grav deficit de forță de muncă”, notează doamna Rzentarzewska. „Companiile cred în viitor și nu doresc să se despartă de forța de muncă”, adaugă Virovacz. Chiar dacă riscul unei bucle toxice prețuri-salarii pare să fi fost evitat, creșterile salariale ar putea totuși împiedica încetinirea inflației în ritmul așteptat. 

În schimb, economiștii prevăd că valorile inflației vor rămâne la un nivel-platou încă câteva luni.

sursa: RADOR RADIO ROMANIA