Programele

PNL-PD: 6,8

1) Modernizare
"Asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea scolilor si asigurarea dotarilor necesare printr-un program guvernamental special".
Dotarea scolilor cu materiale didactice si echipamente informatice destinate procesului didactic (calculatoare, softuri educationale, echipamente multimedia).
2) Reforma sistemului
Consacrarea legala a autonomiei scolilor si liceelor in stabilirea unei parti din curriculum, in elaborarea de programe, in angajarea de personal, in acumularea si folosirea de resurse financiare, in diferentierea veniturilor; Extinderea autonomiei universitatilor in materie de patrimoniu, in acumularea si folosirea de resurse, in selectarea si angajarea personalului, in stabilirea formei de admitere si a cifrelor de scolarizare si in diferentierea veniturilor.
3) Invatamintul rural
Reabilitarea scolilor din mediul rural, constructia de noi scoli si dotarea lor cu utilitati prin alocatii de la bugetul de stat, in sistem de cofinantare si cu contributia autoritatilor administratiei publice locale; pentru aceste lucrari se vor aloca distinct, de la bugetul de stat 100 de milioane euro anual. Asigurarea de personal didactic calificat in mediul rural prin sporuri salariale (incluzind sporul de mediu rural), facilitati pentru transport, cazare si stabilizare. Sprijinirea formarii initiale de cadre didactice din mediul rural prin alocarea anuala a inca 10.000 de locuri distincte in invatamintul superior.
4) Burse
Sprijinirea sociala a elevilor si studentilor prin credite de studii garantate de stat; aplicarea unui sistem de burse de studiu tinind cont de performanta scolara si situatia materiala a familiei; formarea retelei de sprijinire a invatamintului de catre economia privata; crearea suportului local pentru studii; accesul la programe internationale etc..
6) Salarii in invatamint
"Dublarea in echivalent euro a salariilor personalului din educatie, luind in consideratie necesitatile legitime ale slujitorilor scolii. Crearea unui nou sistem de salarizare care sa reflecte importanta sociala a educatiei, sa stimuleze performanta si creatia, precum si propria formare continua."

PSD+PUR: 5,2

1) Modernizare
Peste 500.000 de elevi si profesori vor beneficia de programul cofinantat de Guvernul Romaniei si din imprumutul angajat cu Banca Europeana de Investitii si Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (termen de finalizare 2009, 170 milioane euro). Proiectul are in vedere reabilitarea, modernizarea si mobilarea a 1.400 de scoli. 370 de scoli din chirpici vor fi inlocuite de scoli noi, iar 290 de scoli din mediul urban, 10 camine studentesti si 660 de scoli din mediul rural vor fi reabilitate.
Toate unitatile scolare din Romania vor beneficia de calculatoare si conectare la Internet.
2) Reforma sistemului
Actul managerial va fi imbunatatit prin crearea, pentru prima data in istoria invatamintului din Romania, a unei baze nationale de date pentru educatie.
3) Invatamintul rural
Proiectul "Relansarea invatamintului din mediul rural" vizeaza: perfectionarea profesionala a cadrelor didactice pentru 10.500 de scoli din 2.800 de comune; pregatirea a 4.000 de cadre didactice necalificate din mediul rural, printr-un program national de invatamint deschis la distanta; asigurarea de conditii educationale de baza in 1.500 de scoli din mediul rural, care vor beneficia de lucrari de instalatii sanitare, electrice, centrale termice si achizitionare de mobilier scolar; dotarea cu materiale didactice a tuturor scolilor din mediul rural.
4) Burse
Dublarea numarului de burse pe domenii/specializari ale invatamintului superior romanesc, cu prioritate in domeniile de interes ale Romaniei, in vederea integrarii in Uniunea Europeana;
5) Elevii saraci
Ajutarea copiilor din familiile sarace, la inceputul anului scolar, in functie de nevoile fiecaruia - rechizite, articole vestimentare, transport. Prioritate vor avea copiii ai caror parinti beneficiaza de venitul minim garantat, ajutoare de incalzire sau care sint someri.
Evaluarea si sprijinul acordat in consecinta se fac in functie de nevoile identificate la fiecare familie in parte si au in vedere, ori de cite ori este posibil, evitarea separarii copilului de familia sa.

Comentarii experti

Alexandru Crisan
PSD+PUR propun, mai degraba, o colectie de micro-programe razlete, iar nu jaloanele unei politici educationale coerente, sistemice si durabile. Lipsa unei viziuni globale si confuzia grava dintre politicile sectoriale necesare si ineficientele "masuri" conjuncturale vor duce - in cazul cistigarii alegerilor - la pierderea si a urmatorilor patru ani cu sterile "cautari", care vor tine loc unor politici pe termen lung, aplicate consecvent. Programul PNL-PD are premisele unei politici educationale sistemice, corente si sustenabile; documentul indeplineste si criteriile stiintifice ale asa-numitelor "politici bine facute": porneste de la examinarea starii actuale a sistemului; identifica precis sectoarele care necesita mutatii/ schimbari/reforme; ofera optiuni realiste pentru concretizarea acestora; programul permite sa se intrevada un plan concret de aplicare; este dinamic si comporta posibile corectii. Acest program este consonant cu tendintele cele mai actuale din domeniul politicilor educationale: trecerea de la policy design and decision la participatory policy learning (generarea parteneriala a politicilor).

Matei Paun
Programul PSD+PUR se limiteaza la modernizarea scolilor. Cel al PNL-PD incearca sa modernizeze intregul sistem educational. Este mult mai patrunzator si mai reformist prin natura sa. Desigur, fiind mai ambitios, sufera si de o mai mare probabilitate de esec.

Sorin Ionita

In general, ambele oferte contin o doza mare de generalitati inofensiv-propagandistice, un fel de liste de intentii bune. Ambele enumera obiective cu care sintem cu totii de acord, dar nu spun exact ce asteptam, anume cum s-ar putea ajunge la ele. Programul Aliantei D.A. este chiar mai sarac in detalii concrete decit al PSD (PUR fiind o entitate neglijabila in aceasta poveste), in schimb detaliile concrete ale PSD sint in principal o lista de daruri electorale pentru votanti ce ar fi stat mai bine in sectiunea de politici sociale. Nici unul din cei doi actori politici nu arata ca ar sti macar care sint chestiunile de reforma structurala a invatamintului in momentul de fata, desi pe ele se lucreaza de ani buni (si fara mare folos) in Minister - de exemplu, descentralizarea deciziei sau schimbarea formulei de finantare a invatamintului preuniversitar, o reforma cruciala ce va zgudui temeliile scolii romanesti asa cum o stim noi din secolul al XIX-lea.

Andrei Postelnicu

Nici unul din cele doua programe nu ofera viziunea de reforma structurala fundamentala de care are nevoie disperata invatamintul romanesc. PSD-ul vorbeste despre renovarea scolilor la sate, in timp ce Alianta atinge puncte sensibile, dar nu ofera suficiente explicatii asupra felului in care ar putea indeplini respectivele obiective. Situatia de criza profunda a invatamintului romanesc nu poate si nu trebuie sa fie subestimata. Sistemul de invatamint romanesc este un faliment moral colectiv si nu un motiv de mindrie demagogica, o pata pe prezentul si mai ales viitorul Romaniei. In ciuda multor exceptii, este un sistem in care elevii nu au sanse sa treaca examene de admitere in liceu sau facultate fara meditatii particulare, iar profesorii nu pot supravietui din salarii daca nu dau aceste meditatii. In aceste conditii, este absolut irelevant citi romani muncesc la Microsoft, citi olimpici mioritici ii bat pe aia de la NASA, daca pentru fiecare dintre acesti tineri de valoare - care cam toti o sterg din Romania - ramin in urma zeci, daca nu sute de copii ignorati de profesori ce apartin unei alte ere, de parinti prea ocupati si de politicieni dezinteresati. Invatamintul romanesc cere alocarea a cel putin 7% din PIB pe termen mediu pentru a putea fi reabilitat, dar mai are nevoie si de reforme ale programelor, de o schimbare radicala a metodologiei pedagogice si a modului in care intelegem ideea de educatie. De felul in care este abordata aceasta problema depinde succesul intregii economii romanesti, pentru ca o economie fara forta de munca adecvat educata nu va putea finanta un sistem viabil de sanatate si pensii si nu-si va putea hrani propria crestere.

Constantin Rudnitchi

De data aceasta Alianta D.A. s-a fript. A venit cu un program scris intr-o perfecta limba de lemn, cu niste obiective atit de generale, care spun totul fara a spune de fapt nimic. Poate doar un singur lucru, acela ca va dubla in euro salariile personalului din educatie. Dar, ciudat, nu se spune pina cind se va intimpla acest lucru. Prin contrast, PSD vine cu citeva puncte clare si care, foarte important, au se pare si sustinere financiara din partea BEI. Desigur, daca nu cumva PSD bate cimpii. Una peste alta, concizia PSD da mai bine decit demagogia D.A. la acest capitol. Cu atit mai mult cu cit PSD chiar a aratat ca poate sa faca: a construit sali de sport. Este adevarat, cu firmele clientelei de partid, dar a construit. Un lucru este uitat, poate, de PSD. Daca imprumutul cu BEI este deja angajat, in cazul in care va pierde alegerile, de acesti bani vor beneficia chiar rivalii politici. Cu conditia ca imprumutul sa nu nasca acelasi scandal pe care l-au adus manualele alternative.

Vox populi

- Pentru ca are cifre concrete, valoarea proiectului, numarul beneficiarilorÉ programul PSD-PUR poate inspira incredereÉ Personal insa am auzit de prea multe ori si am crezut de pomana in aceste fraze putine, care promit atit de multÉ Cu toate ca am invatat in anii acestia sa nu mai am nici o iluzie privind promisiunile, nu pot fi indiferenta la propunerea Aliantei privind dublarea in echivalent euro a salariilor personalului din educatie. Nu sint naiva, nu cred in aceasta dublare, dar cel putin cred intr-o crestere decenta si o reabilitare a statutului de profesor. Daca vrei calitate la nivel european, atunci trebuie sa investesti la nivel european. (Luminita Popa, profesor de limba franceza, Liceul "Marin Preda", Bucuresti)
- In primul rind, desi ambele oferte electorale sugereaza ideea ca dificultatile principale ale sistemului educational pornesc de la subfinantare, in mod inexplicabil, nici una nu face vreo referire la initiativa legislativa a Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint, initiativa prin care se cere subventionarea scolii cu 6% din PIB, incepind de la 1 ianuarie 2005, si cu 7% din 2007. Cu toate ca initiativa a fost agreata atit de Nastase, in diverse luari de pozitie, adoptata atit de actuala putere, cit si de opozitie, in sedinta Comisiei de Invatamint a Camerei Deputatilor, in 6 octombrie, propunerile electorale o omit. Pe de o parte, oferta PSD-PUR prezinta obiective aparent mai concrete, cu date si cifre, pe de alta, este lipsita de perspectiva asupra finalizarii reformei. Aceste optiuni se regasesc in platforma PNL-PD, dar numai ca o insiruire de deziderate. Ar fi de dorit sa se preconizeze o revedere ampla a legislatiei invatamintului; sa se urmareasca in continuare largirea autonomiei unitatilor de invatamint si stabilirea unui program riguros de editare a manualelor, care in prezent sint greu accesibile elevilor, prin continut si pret. (Elena Micu, profesor de istorie, Liceul "Marin Preda", Bucuresti)

Statistici

Comparatie in procente din PIB pentru educatie (1999-2001): Norvegia - 6,8; Franta - 5,7; Grecia - 3,8; Cipru - 5,6; Slovacia - 4,1; Polonia - 5,4; Ungaria - 5,1; Germania - 4,6; Cehia - 4,4; Romania - 3,5. Efectuarea ciclurilor de invatamint la virsta adecvata (indicator combinat pentru toate ciclurile, 2001/2002), in procente: Norvegia - 98; Franta - 91; Germania - 88; Spania - 92; Italia - 82; Grecia - 86; Estonia - 96; Lituania - 90; Polonia - 90; Bulgaria - 76; Albania - 69; Romania - 68 (sursa: Human Development Report, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare, 2004).


"Eu pentru ce votez", un supliment editat de Dilema veche in colaborare cu EurActiv.ro