Pe termen scurt, problema prețurilor la energie e în curtea statelor membre, căci o abordare la nivelul Uniunii este practic imposibilă. Mai mult, în ceea ce privește abordarea pe termen mediu și lung, părerile sunt încă prea diverse pentru a rezulta o concluzie comună.

Șefii de stat și de guvern din UE, reuniți în formatul Consiliului European la Bruxelles, au concluzionat că setul de măsuri prezentat în comunicarea Comisiei privind abordarea creșterii prețurilor energiei conține măsuri utile atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

„Comisia și Consiliul să aibă în vedere rapid măsuri pe termen mediu și lung care să contribuie la o energie cu un preț accesibil pentru gospodării și întreprinderi, să sporească reziliența sistemului energetic al UE și a pieței interne a energiei din UE, să asigure securitatea aprovizionării și să sprijine tranziția către neutralitatea climatică, luând în considerare diversitatea și specificul situațiilor statelor membre”, spun liderii în concluziile primei zile a summit-ului.

Dar pentru iarna aceasta șefii de stat și de guvern recunosc că UE nu are prea multe soluții, iar rezolvarea rămâne în sarcina statelor membre, care pot utiliza unele idei din setul de măsuri pentru a oferi ajutor consumatorilor vulnerabili și companiilor - cum ar fi reduceri de taxe sau subvenționarea prețului.

Într-o declarație susținută vineri dimineață, înainte de a a participa la reuniunea din cea de-a doua zi a summit-ului, președintele Klaus Iohannis a spus că România a pregătit deja soluțiile pentru familiile cu venituri mici, dar este nevoie să fie preîntâmpinate astfel de crize pe viitor.

„Avem o legislație gata pregătită și vor fi compensate facturile, vor exista posibilități de amânare. Deci noi deja am rezolvat problema pentru lunile următoare la noi acasă. Însă chestiunea din păcate nu este așa simplă. Dacă prețurile la energie vor crește în continuare automat aceste creșteri se vor reflecta și în alte prețuri și cred că acesta nu este lucrul dorit nici de politicieni, nici de oamenii simpli”, a spus Iohannis.

Dar, a continuat șeful statului, „trebuie să găsim pe lângă soluțiile naționale, deci soluțiile pe care le găsește fiecare acasă, trebuie să găsim și abordări și soluții europene ferme”.

De aceea, a explicat el, Consiliul a solicitat un plan clar pentru această iarnă, să fie verificat de ce au crescut prețurile, unde s-a greșit, iar UE să ia măsuri pentru a se ajunge la soluții sustenabile pentru ca prețurile să revină la normalitate.

„Pe de altă parte, este clar că dacă vrem să mergem spre o economie mai verde avem nevoie de soluții intermediare. Este foarte posibil și asta ne dorim ca undeva, în 2040-2050, sursele regenerabile - energia solară, energia vântului și așa mai departe - să reprezinte o parte foarte mare din producția de energie. Dar până atunci trebuie să ajungem cumva, și opinia noastră, în România, este că trebuie să folosim centralele nucleare, să le modernizăm și să extindem energia electrică produsă în nuclear”, a mai spus Iohannis.

În plus, România vrea să folosească și gazul natural pentru încălzire, generare de electricitate și în industrie. Mai mult, România insistă ca investițiile în energie nucleară și gaze naturale să poată fi finanțate chiar din fonduri europene.

„Pentru asta ar fi excelent și am prezentat și am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni, ceea ce s-ar reflecta în ceea ce se numește un act delegat al Comisiei sau taxonomia pe nuclear și gaz, într-o formulare mai științifică. Am solicitat foarte ferm Comisie să vină cu acest act delegat cât se poate de repede, încă în această toamnă”, a punctat Klaus Iohannis.

El a mai spus că este un grup de state membre care „dorește să promoveze ca și energie sustenabilă de tranziție nuclear și gaz”, între care se numără și România.

„Însă trebuie să vedem și aici lucrurile cum sunt. Nu toată lumea în Europa dorește aceste lucruri și sunt două grupuri: un grup de state în care ne numărăm noi, Franța și alții care folosesc și acum centralele nucleare și gazul și doresc s-o facă și în continuare, sunt alții care sunt mai reticenți. Vom vedea cum evoluează lucrurile. Pentru România, un lucru este foarte clar, noi vom dezvolta centralele nucleare și vom dezvolta și rețeaua de gaz metan. Asta este clar. Optimal ar fi sigur să beneficiem și de finanțare, și de fonduri europene, iar în ce privește stocurile strategice, România are capacități de stocare și, dacă se găsește o soluție europeană vom fi parte din ea”, a conchis președintele.

Dat fiind că liderii nu s-au pus de acord asupra unor soluții europene, ei vor reveni asupra discuției pe tema energiei și la summit-ul din decembrie.