„Epidemia din culpă” nu există doar atunci când cineva se plimbă răspândind viruși, ci și atunci când cei aflați la conducere nu adoptă măsuri adecvate pentru prevenirea sau oprirea contagiunii, spun judecătorii citați de „Avvenire” (Italia).

Partida legală pe tema epidemiei CoViD s-ar putea redeschide. În urmă cu doi ani, Tribunalul din Brescia a respins acuzațiile aduse de parchetul din Bergamo împotriva fostului premier Giuseppe Conte și a fostului ministru al Sănătății Roberto Speranza, explicând că aceștia nu pot fi considerați vinovați pentru neadoptarea măsurilor de limitare a virusului (inclusiv nestabilirea zonei roșii), pentru că – scriu judecătorii – „nu poate fi configurată infracțiunea de epidemie din culpă din cauza omisiunii”. În schimb, da. Curtea de Casație s-a pronunțat joi. În informarea provizorie nr. 4/2025 (care anticipează sentința), răspunzând la întrebarea controversată (pusă de Parchetul Sassari, care înaintase o teză similară cu cea a colegilor din Bergamo) „dacă infracțiunea de epidemie culpabilă poate fi integrată și cu un comportament omisiv”, a răspuns lapidar. „Soluția adoptată: afirmativă.” Potrivit judecătorilor de la Curtea Supremă, epidemia din culpă nu există doar atunci când cineva se plimbă răspândind viruși, ci și atunci când cei aflați la conducere nu adoptă măsuri adecvate pentru prevenirea, sau oprirea contagiunii.

În așteptarea sentinței și a motivației, a fost suficient un cuvânt pentru a începe rescrierea adevărului judiciar despre pandemie. Interpretarea restrictivă a art. 438 din codul penal, într-o reacție în lanț, a dus și la arhivarea anchetelor împotriva guvernatorului Lombardiei Attilio Fontana, a fostului consilier de sănătate Giulio Gallera și a diverșilor manageri sanitari ministeriali și locali. Acum, pe coridoarele parchetului din Bergamo se respiră un sentiment de satisfacție, iar în curând ar putea exista evoluții importante. Sentința Curții de Casație pune baze solide pentru o serie de procese care până acum fuseseră anulate mereu din start.

După atâta amărăciune, Asociația rudelor victimelor poate în sfârșit să zâmbească. „Nu am renunțat niciodată - spune avocatul Consuelo Locati - și acum vom continua și vom merge până la capăt, scopul fiind redeschiderea proceselor. Nu numai, vom duce acest principiu la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care în scurt timp va audia cazul nostru. Cerem dreptate, o datorăm tuturor morților noștri. Vom continua o bătălie care în ciuda multora, dar cu sprijinul câtorva, a mers înainte.”

Parlamentarii Fratelli d’Italia, membri ai comisiei de anchetă asupra CoViD, sunt pe aceeași lungime de undă. „Un principiu – notează ei – care răstoarnă deciziile luate până acum și care susține ceea ce am susținut de la bun început, de exemplu în problema măștilor chinezești false; dacă acestea ar fi trebuit să-i protejeze pe italieni de contagiune, este clar că cei care au importat cu bună știință măști nepotrivite au expus oamenii la riscuri și ar putea fi chemați să răspundă pentru omucidere multiplă din culpă”.

Decizia Curții de Casație a sosit în contextul unei proceduri pentru epidemie din culpă împotriva unui manager de sănătate al Spitalului Civic din Alghero care, potrivit procuraturii, nu a reușit să adopte măsuri colective și individuale de protecție împotriva riscului de răspândire a CoViD-19 și nu s-a asigurat că operatorii aveau o pregătire adecvată privind riscurile biologice, nereușind să prevină un focar epidemic care a izbucnit în instituție în perioada 2020. Tribunalul din Sassari achitase inculpatul din lipsă de probe, în ipoteza că infracțiunea un cauză nu putea fi configurata ca o omisiune. În practică, aceleași concluzii la care a ajuns în 2023 Curtea de Miniștri din Brescia. „De fapt, decizia secțiilor comune ale Curții de Casație confirmă caracterul rezonabil al anchetei parchetului din Bergamo, care investigase 20 de persoane, inclusiv politicieni și tehnicieni”, remarcă avocatul Locati. Fontul s-a redeschis și în Alto Adige, deși dintr-un punct de vedere hotărât opus: consiliul provincial din Bolzano a votat înființarea unei comisii de anchetă care să investigheze „infracțiunile legate de CoViD”. Printre promotori s-au numărat și cei care susținuseră poziții anti-vax și anti-mască.

Sursa: Rador Radio România