Franța nu este în cea mai bună poziție pentru a da lecții de management bugetar, având un deficit revizuit constant în sus, care se așteaptă să atingă – cel puțin – 5,6% din PIB în acest an. Cu atât mai neplăcut cu cât rezultatul economic este mediocru și calitatea serviciilor publice se deteriorează.

Paradoxal, încă o țară nu este în măsură să dea lecții bugetare în Europa: Germania, care face greșeala inversă Franței. Rareori nevoia pentru prezentarea unui plan major de redresare a apărut atât de clar. O țară în stagnare, cu un model economic slăbit structural, dar ale cărei finanțe publice sunt sănătoase (pronostic deficit de 1,9% anul acesta, datorie 63%). Acesta este un caz de manual perfect pentru creșterea cheltuielilor publice.

Din punct de vedere politic, însă, nu se pune așa problema. Ministrul finanțelor, Christian Lindner (Partidul Liberal Democrat, FDP), refuză să dezlege baierile pungii. Are Constituția de partea lui: în 2009, Germania a făcut regretabila greșeală de a introduce în legea fundamentală obligația unui buget cvasi-echilibrat, cu un deficit structural maxim de 0,35% din PIB, cu excepția unei situații de recesiune.

Guvernul a încercat să ocolească regula prin crearea de fonduri separate, în special pentru tranziția verde. Curtea Constituțională a interzis această abordare în noiembrie 2023.

Situația este în impas și ar fi nevoie de o majoritate de două treimi în Parlament pentru a elimina regula frânei datoriilor. Imposibil în situația actuală a forțelor politice din Germania. 

Scăderea importurilor

„Este o greșeală istorică”, spune Isabella Weber, economistă la Universitatea din Massachusetts. „Această politică fiscală a jucat un rol cheie în redresarea economică slabă a țării [după pandemie]”. Din trimestrul al patrulea din 2019, creșterea Germaniei a fost inexistentă, de doar 0,3%, departe de Franța (3,8%) și mai ales de Statele Unite (9,4%).

Absența unui plan de redresare este cu atât mai dăunătoare cu cât criza economică germană nu este temporară. „Există o parte ciclică, desigur, dar Germania a stagnat din 2018, productivitatea sa nu crește, demografia este în declin și există o subinvestiție cronică atât în ​​sectorul privat, cât și în cel public”, notează Nils Redeker, co-director al Centrului Jacques-Delors din Berlin, un think tank. La acestea se adaugă sectoarele cheie care se descurcă prost, în special industria auto, care se confruntă cu o tranziție dificilă la vehiculele electrice.

Problema este că această eroare economică majoră afectează întreaga Europă. „Germania este baza industrială a Europei”,  amintește Redeker. „Dacă ea slăbește, întregul continent suferă consecințele. În plus, excedentul comercial german este din ce în ce mai puțin un semn de competitivitate și tot mai mult o dovadă a scăderii importurilor sale”. Pe scurt, Germania are „subconsum”.

„Atunci când Germania, ca cea mai mare economie din Europa, se limitează la austeritate, acest lucru are un impact asupra restului Uniunii din cauza cererii slabe”, explică Weber.

Până la urmă, se poate spune că Berlinul blochează posibilele progrese din cadrul UE. Desigur, ne amintim că în perioada pandemiei, Angela Merkel a dat undă verde unui împrumut european comun de 750 de miliarde de euro. Acesta a fost un prim pas, esențial, în apropierea bugetară a țărilor din zona euro. Dar acest lucru a fost posibil doar pentru că fostul cancelar era în ultimul mandat, iar pandemia a fost un fenomen excepțional. Astăzi, coaliția de guvernământ nu se gândește nici măcar o clipă să o facă din nou.

În cel mult un an, trebuie organizate alegeri legislative. Redeker consideră că problema bugetară va fi una dintre dezbaterile cheie ale campaniei. „Există un consens destul de larg în rândul economiștilor că această regulă nu are niciun sens”. Între timp, eroarea bugetară continuă: potrivit IfW Kiel, un think tank, PIB-ul german urmează să scadă cu 0,1% în 2024, contractându-se pentru al doilea an consecutiv.

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA