Deputatii din viitoarea legislatura vor invata balet si bune maniere a la française, si asta pe bani PHARE. In aceasta dimineata, la Palatul Parlamentului, are loc lansarea proiectului de infratire institutionala "Intarirea capacitatii administrative a Parlamentului Romaniei", proiect desfasurat sub egida Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Camerei Deputatilor si Adunarii Nationale a Frantei.

Proiectul este finantat de Uniunea Europeana, costurile ridicandu-se la doua milioane de euro. Proiectul prevede, in eventualitatea intrarii in UE, aducerea Parlamentului si a parlamentarilor la un nivel corespunzator, prin formarea deputatilor nou-alesi, schimbarea procedurilor parlamentare, elaborarea unui cod de conduita a deputatilor si formarea unui personal auxiliar la standarde europene.

De "scolirea" deputatilor romani se vor ocupa experti si consilieri din cadrul Adunarii Nationale a Frantei, tehnicienii francezi castigand acest drept in urma unui "concurs" cu experti si consilieri din alte parlamente ale unor state din UE. Practic, Camera Deputatilor nu va primi nici un euro din cele doua milioane, suma fiind directionata pentru deplasarea, sejurul si materialele cu care vor veni tehnicienii francezi in Romania.

Partea cea mai delicata a proiectului - este de urmarit reactia deputatilor - este cea a codului de conduita a parlamentarilor, durata fiind de 18 luni. Principalul punct aici il constituie redactarea unui cod de conduita si a unui ghid practic destinat parlamentarilor si serviciilor Camerei Deputatilor. Parlamentarii vor fi invatati cum sa se comporte in anumite situatii, cum sa vorbeasca, sa scrie, iar ghidul practic il vor avea la purtator, pentru a-l consulta ori de cate ori se afla in dificultate in materie de bune maniere europene.

Daca bunele maniere reprezinta un aspect delicat, unul si mai delicat va fi atins cand expertii francezi vor incepe sa lucreze la imbunatatirea mecanismelor de consultare si de participare a societatii civile la activitatea comisiilor Camerei Deputatilor. Acest capitol, care are stransa legatura cu integrarea in UE, este posibil sa genereze unele probleme, deoarece Regulamentul Camerei Deputatilor este restrictiv in ceea ce priveste participarea tertilor (societate civila, chiar si presa) la sedintele comisiilor permanente. De obicei, din principiu, sedintele comisiilor sunt considerate ca nefiind publice, la unele dintre acestea prezenta sau absenta presei de la lucrari fiind supusa la vot la inceputul fiecarei sedinte. Nu este exclus ca expertii francezi sa forteze modificarea regulamentului, lucru pe care protestele presei autohtone nu l-au reusit.

"Scolarizarea" deputatilor nou-alesi va dura sase luni si va consta in "evaluarea practicilor existente", a implementarii si evaluarii procedurilor de informare a acestora etc. In ceea ce priveste "procedurile parlamentare", durata "scolarizarii" va fi de doi ani.

Scopul acestei sectiuni il constituie dotarea Camerei Deputatilor cu proceduri de evaluare "a posteriori" a legilor adoptate. Actiunile vor fi realizate prin diverse seminarii unde, vor fi prezentate, printre altele, legile si practicile franceze si europene in materie de evaluare a legislatiei.

Sursa: Cotidianul

==================================

Reforma eurolandului este inevitabila

Germania da tonul schimbarii regulilor de functionare a zonei euro. Comisia Europeana se supune

Romania va adera la o cu totul alta Uniune Europeana decat cea de acum. Vantul schimbarii regulilor financiare si fiscale ale zonei euro este atat de puternic incat politicienii de la Bruxelles sunt obligati sa renunte la conservatorism. Nu au incotro, daca vor ca tarile pe care le reprezinta sa treaca cu bine peste impasul economic in care se afla. Prognozele arata ca economiile statelor din zona euro vor creste doar cu 1,5% in 2004, fata de aproximativ 4,5% in Statele Unite si 3% in Marea Britanie. Este un ritm modest, si singura solutie pentru a-l accelera este renuntarea la regulile rigide adoptate prin Pactul de Stabilitate si Crestere.

Aceasta inseamna incurajarea consumului si a investitiilor, deci deficite bugetare mai mari de 3% din PIB, rate ale inflatiei mai mari de 1,5% si rate nominale ale dobanzii pe termen lung mai mari de 2,2% din media ratelor dobanzilor a trei tari care au cele mai bune performante la capitolele preturi, respectiv inflatie. Evolutia noilor state membre din centrul si estul Europei este un al doilea argument in favoarea reformarii regulilor financiar-fiscale ale zonei euro. Cele zece tari nu pot adopta moneda europeana daca nu respecta criteriile de convergenta, or, pentru a le respecta inseamna sa atinga imposibilul in urmatorii patru, cinci ani, respectiv sa aiba deficite zero. Aceasta in conditiile in care ritmul de crestere al economiilor lor trebuie sa-l depaseasca pe cel al zonei euro cu cel putin trei procente, pentru ca altfel nu vor ajunge din urma tari ca Germania sau Austria nici peste 50 de ani. Pentru relaxarea criteriilor de convergenta pledeaza si spectrul sumbru al viitorului. Imbatranirea accelerata a populatiei continentului va supune bugetele nationale unor presiuni sporite in urmatoarele doua decenii.

Finantarea pensiilor publice si cofinantarea schemelor mixte de pensii vor adanci deficitele bugetare ale tarilor din zona euro. Estimarile Comisiei Europene arata ca 2010 va fi un an de cotitura in aceasta privinta, in sensul acutizarii problemelor de finantare ale componentei sociale.

Autoritatea Germaniei o bate pe cea a CE

In sfarsit, dar nu in ultimul rand, la reformarea Pactului de Stabilitate pune umarul si criza de autoritate a Consiliului European. In noiembrie 2003, a stabilit ca Franta si Germania sa fie amendate cu zece miliarde de euro pentru violarea repetata a disciplinei fiscale. Cele doua tari, nucleul dur al UE, au reusit ca, pe mana Comisiei Europene, sa intoarca sortii in favoarea lor. Comisia Europeana a contestat la Curtea Europeana de Justitie decizia Consiliului European si a castigat. Franta si Germania au scapat de amenda. Lobby-ul lor nu se opreste insa aici. Recent, Comisia Europeana a anuntat ca va modifica clauza din Pactul de Stabilitate si Crestere care arata in ce conditii sunt permise abateri de la criteriile de convergenta. Acum, regula este ca numai in conditii exceptionale - cataclisme naturale, recesiune severa etc. - se poate face rabat la disciplina fiscala a unei tari membre a zonei euro. Foarte curand, conditia de "situatie exceptionala" va fi inlocuita cu una mult mai permisiva si, evident, subiectiva. Un stat membru va putea "ocoli" criteriile de convergenta daca situatia economica interna o cere, ramanand la latitudinea guvernului sa decida motivele care impun abaterea de la reguli.

Pactul de Stabilitate a fost croit pentru o uniune Europeana mai putin numeroasa

Tiparul croit prin criteriile de convergenta ale zonei euro a fost creat in 1997, la initiativa Germaniei, cand nu era foarte clar pana unde se vor intinde granitele UE. Astfel se explica faptul ca in stabilirea criteriului inflatie s-a pornit de la cele mai stabile tari in materie de preturi, la acea vreme. Nu are nici un sens ca dupa sapte ani, in conditiile in care cei trei piloni ai stabilitatii se clatina, pentru cele noi zece state membre acelasi indicator sa fie fixat ca tinta. Analistii de la BankAustria Creditanstalt considera ca regula trebuie schimbata si ca rata actuala a inflatiei permisa in zona euro (1,5% din rata medie a inflatiei a trei state membre care au cele mai bune rezultate in materie de stabilitate a preturilor) ar trebui calculata ca medie generala. Cat despre tinta de deficit bugetar de 3% din PIB, se considera ca respectarea ei inseamna pentru tarile central si est-europene incetinirea cresterii economice. Incetinire care indeparteaza si mai mult perspectiva integrarii reale a economiilor lor, adanceste diferentele dintre bogatii si modestii UE si face din blocul economic si politic european perdantul cursei cu SUA.

Flacara olimpica a parjolit finantele Greciei

Daca argumentul decisiv in alegerea organizatorilor Jocurilor Olimpice din 2004 ar fi fost performanta economica a tarii, Grecia cu greu s-ar fi calificat. Are o datorie externa de 87,9% din PIB - record negativ absolut pe plan european, in conditiile in care maximumul admis prin Pactul de Stabilitate si Crestere este de 60%. In privinta deficitului bugetar, cele trei procente impuse tarilor membre UE au fost sistematic depasite in ultimii ani. Grecia, totusi, a organizat Jocurile Olimpice, iar in ceea ce priveste grandoarea spectacolului, toata lumea s-a declarat multumita. Acum insa a sosit scadenta. Ministrul finantelor elene, Petros Doukas, a anuntat ca tara a cheltuit mai mult decat a planificat si, cu toate ca incasarile de pe urma evenimentului sunt satisfacatoare - sapte miliarde euro - nu acopera costurile. Asadar, vor urma cel putin doi ani de zile in care deficitul bugetar va depasi 3%. De fapt, problema nu mai este de mult mentinerea deficitului cu putin peste 3%, ci a cantonarii sale la 4%.

Sursa: Capital

==============================

Europa are propriul Puerto Rico: Romania

Europa are propriul Puerto Rico: Romania, stat care urmeaza sa devina membru al UE, dar care nu are o democratie potrivita si nici o economie de piata adecvata.

O colonie exploatata de vecinii mai puternici.

In toiul crizei din Kosovo, in luna mai 1999, premierul britanic Tony Blair se indrepta spre Bucuresti, capitala Romaniei, pentru a cere sprijin autoritatilor locale pentru interventia periculoasa a NATO in Serbia.

Primul-ministru britanic si-a uimit consilierii prin anuntul neasteptat facut in avion potrivit caruia va promite Romaniei devansarea aderarii la UE in schimbul sprijinului acordat NATO.

Pana in acel moment, aderarea Romaniei la UE parea un vis indepartat. Ministrii de externe ai principalelor state europene au considerat Romania o tara-problema, schilodita in permanenta de o brutala dictatura comunista.

Nicolae Ceausescu a fost executat in 1989 chiar de agentii sai, dar apoi acestia si-au impartit intre ei cele mai profitabile intreprinderi si bunuri ale statului. Gesturile facute in directia democratiei au fost deosebit de sovaielnice.

Adio comunism, bun venit capitalism - dar cei mai agili si mai neinduratori membri ai elitei de dinainte de 1989 continua sa traga sforile.

Ion Iliescu, presedintele Romaniei, tocmai fusese scos din functie pentru scurt timp in momentul in care Blair facea anuntul pentru Romania si aderarea la UE.

In anul 2000, in momentul in care el a fost reales, tara sa fusese invitata sa demareze negocierile pentru a deveni membru cu drepturi depline in UE. Bruxellesul a sperat ca, in schimb, partidul de guvernamant, PSD, se va transforma intr-o organizatie politica, moderata referitor la viziuni si pofte (dorinte).

Insa nu a avut loc o astfel de schimbare. Dar continua sa existe o asemanare stranie intre PSD si diferite partide din fosta Uniune Sovietica, partide care au renuntat la ideologia comunista dar s-au orientat catre o abordare de tip monopol a puterii si a proprietatilor.

Administratia, al carei prim tel este sa serveasca interesele partidului de guvernamant, are serioase dificultati in indeplinirea prevederilor din planul de aderare la UE.

Pana in aceasta luna, cand Bruxellesul isi va indrepta din nou atentia asupra Romaniei si probabil va acorda tarii statutul de economie de piata functionala, autoritatile europene nu au reusit sa gaseasca in Romania suficiente dovezi ale capitalismului occidental.

Conform unui raport elaborat de Parlamentul European, dat publicitatii in ianuarie, in Romania legile si drepturile omului sunt frecvent incalcate.

Autoarea raportului, baroana Emma Nicholson, raportorul european pentru Romania, a criticat coruptia, hartuirea jurnalistilor si vanzarea copiilor catre straini, actiuni care sunt supervizate de figuri politice de la nivel inalt.

Este, deci, greu de imaginat cum se vor putea indeplini criteriile cerute de UE, cum ar fi respectarea legilor, garantarea democratiei si alinierea la standardele si provocarile Uniunii.

Romania se indreapta spre calitatea de membru cu drepturi depline in 2007.

La fel ca in 1999 in problema Kosovo, problemele de securitate se pare ca sunt salvarea Romaniei si a ineficientei sale elite. Occidentul a privit cu atentie sporita spre aceasta tara dupa atacurile de la 11 septembrie din SUA.

Romania a oferit mai mult sprijin concret Marii Britanii si Statelor Unite in invazia si ocuparea Irakului decat orice alt stat european.

In timp ce Grecia si Turcia, vechi state membre ale NATO, adiacente Orientului Mijlociu, au refuzat sa se implice, acest regim a oferit bucuros o schimbare de imagine prin sprijinul acordat Marii Britanii si SUA, intr-o regiune in care acestea au putini aliati.

Franta si Germania au fost mahnite si ingrozite de pactul mefistofelic al lui Blair cu George W. Bush, dar este vorba de dependenta fata de rezervele de petrol ale Orientului Mijlociu: premierul roman Adrian Nastase nu a fost pedepsit pentru atlantismul extravagant.

In plus, pentru Franta, Italia si Germania, Romania reprezinta un important premiu economic pentru ca economiile acestor state stagneaza.

Reducerea barierelor tarifare, in conformitate cu cerintele UE, au permis un aflux de importuri in aceasta tara cu 22 de milioane de consumatori.

O parte dintre cele mai bune terenuri arabile din Europa au fost cumparate aici la preturi de nimic (italienii de exemplu sunt foarte ocupati in a cultiva grau si porumb modificat genetic).

Hypermarket-urile de tip Carrefour sau Selgros domina piata cumparaturilor. Pentru producatorii romani competitia este imposibila. Este greu de crezut cum ar putea Romania sa devina o economie de piata functionala cu produse ieftine, dar bune.

In schimb se pare ca soarta acestei tari este asemenea celei a statului Puerto Rico - o colonie exploatata de vecinii tip Goliat.

In trecut, in anii '50, Romania a fost pradata de Uniunea Sovietica, cand cea mai mare partea a bunurilor transportabile erau incarcate in vagoane si duse catre Est.

Spre deosebire de sovietici, UE ia, dar si da. Numerosi oficiali, printre care si Jonathan Scheele, seful delegatiei Comisiei Europene, se pare ca doresc ca Romania sa aiba beneficii de pe urma aderarii la UE. Se doreste modernizarea infrastructurii si a economiei astfel incat sa devina competitive cu cele ale statelor membre UE.

Intentia este ca, prin alocarea unor fonduri de circa 6 miliarde de euro (4,1 miliarde lire sterline), sa se modernizeze infrastructura si economia tarii, astfel incat Romania sa poata intra in competitie cu actualii membri ai UE in domeniul economic de piata.

Dar alocarea fondurilor este de cele mai multe ori in mana politicienilor locali care domina dezvoltarea regionala a agentiilor si sunt preocupati de profiturile personale. Unii sunt de parere ca directionarea unei sume mari de bani pentru pregatirea tarii in vederea aderarii, avand si clauza potrivit careia suma trebuie cheltuita repede, este o stimulare uriasa a coruptiei.

Intr-adevar, in raportul realizat pe perioada iulie 2002 - iunie 2003 de catre Biroul European Anti-Frauda (OLAF), se specifica existenta a 123 de dosare de investigare in 13 state candidate, iar dintre acestea 49 se refera la Romania. OLAF nu a reusit sa-i aduca pe fraudatori in fata justitiei.

Aceasta este o decizie ce apartine autoritatilor legislative care sunt in mana guvernului. In cea mai mare parte a tarii, sistemul juridic este o mica afacere de familie a PSD si partidul a refuzat sa introduca masuri care sa elibereze sistemul juridic de interventia politicului.

Acest lucru se pare ca este suficient pentru ca Bruxellesul sa ameninte cu intreruperea negocierilor pentru aderarea la UE. In definitiv, este vorba de siguranta strazilor noastre, daca de exemplu un judecator corupt poate elibera un inalt oficial implicat in acordarea unor pasapoarte pentru femei, care apoi sunt trimise in Occident sa activeze in industria sexului.

Acum, multumita puternicului lobby realizat de premierul Nastase la Bruxelles, Romania nu este trasa la raspundere de abordarea cosmetica in reforma unui domeniu atat de vital. In schimb, anumiti oficiali europeni isi spun ca o transformare la standarde europene poate avea loc prin ignorarea guvernului.

Cuvantul magic este twinning: oficialii romani merg la departamentele de justitie si la tribunalele din statele europene, unde fac practica si invata, iar apoi revin in Romania pentru a implementa ce au invatat. Consultantii civili si functionarii sunt sprijiniti de europeni pentru a lucra in institutii asemenea Ministerului Justitiei din Romania.

La inceputul anului 2002 existau nu mai putin de 503 proiecte mixte in cele 13 state candidate. In 2003, Curtea Europeana de Audit a realizat o evaluare a programelor mixte si a ajuns la concluzia ca acestea au realizat un progres insuficient in implementarea legilor si reglementarilor UE.

Aderarea rapida la UE prin actualele mecanisme era destinata, de fapt, tarilor puternic industrializate, cu un sector al serviciilor foarte mare si dezvoltat. Romania are cel mai redus sector al serviciilor si cel mai ridicat procent al fortei de munca implicat in agricultura (46%) dintre toate statele candidate.

Ar fi fost mult mai bine daca UE s-ar fi concentrat asupra reformarii de la baza a departamentelor guvernamentale si a agentiilor cu ajutorul profesionistilor, care au fost eliminati fortat pentru ca au refuzat sa adopte standardele PSD in viata publica.

Romania este exemplul clasic al abordarii napoleonice a politicii externe de catre Blair. El lanseaza o politica indrazneata si refuza experienta acceptata, iar apoi atentia sa se orienteaza catre alte probleme si metoda (tactica) se clarifica.

In fata privirii fixe, dar satisfacute a agentilor imputerniciti ai UE, liderii opozitiei din Romania sunt hartuiti si se tem ca alegerile din Romania din luna noiembrie vor fi masluite.

Pentru PSD, miza este foarte mare: companii fantoma au fost deja aranjate pentru a lua comisioanele intermediarilor, milioane de euro ce urmeaza a fi canalizate catre Romania dupa 2005.

S-a discutat aprins pe tema implicarii puternice a UE in problemele interne ale tarii, implicare ce ar duce la consolidarea fragilei democratii. Este posibil ca Romania sa confirme insa aceasta axioma gresita a timpurilor noastre.

Articol difuzat de publicatia New Statesman, la 6 septembrie 2004, sub semnatura lui Tom Gallagher, si preluat de Revista Presei

======================================

Contractul EADS creste pretul integrarii euro-atlantice

Securizarea granitelor - atribuita de Guvernul de la Bucuresti concernului vest-european EADS in semn de recunostinta pentru amabilitatea UE

Un contract cu noua zerouri a fost adaugat de curand pe nota de plata redactata la Bruxelles. Se asteapta reactia Washingtonului. Romanii au inceput sa inteleaga din ce in ce mai mult ca aderarea la Uniunea Europeana nu le va aduce numai avantaje. E tot mai clar ca va exista o taxa de intrare in clubul vesticilor, iar cea mai facila modalitate de plata este favorizarea firmelor occidentale.

Anul trecut s-a spus ca alegerea americanilor de la Bechtel pentru cel mai mare proiect de infrastructura din ultimii 20 de ani a fost pretul pe care a trebuit sa-l platim pentru sprijinul pe care ni l-a acordat SUA la intrarea in NATO. Anul acesta, a venit randul celor din UE sa fie multumiti.

European Aeronautic Defence and Space Company (EADS) a castigat, fara licitatie, un contract de peste un miliard de euro. In schimbul acestor bani, concernul vest-european ar urma sa asigure "o solutie integrata pentru securitatea si supravegherea granitelor". Negocierile au avut loc in secret, iar semnarea intelegerii s-a petrecut cu ocazia vizitei in Romania a cancelarului german Gerhard Schroeder. Se spera, probabil, ca mass-media sa acorde mai multa importanta incursiunii acestuia la mormantul tatalui sau decat contractului.

Nu s-a intamplat insa asta, si autoritatile au fost prinse pe picior gresit. Drept dovada, au tinut-o mai bine de doua saptamani in balbaieli si contradictii. Un prim subiect controversat a fost sursa fondurilor. La inceput, seful Politiei de Frontiera, chestorul-sef Aurel Neagu, si purtatoarea de cuvant a Guvernului, Despina Neagoe, au sustinut ca banii vor proveni de la buget si din fonduri Phare. Reprezentantii UE au negat insa ca vor contribui financiar. si costul total al proiectului a fost rastalmacit in fel si chip. Exista cel putin trei versiuni: 650 de milioane de euro, "in jur de 800 de milioane de euro" si "peste un miliard de euro". Cel mai credibil pare a fi ministrul integrarii, Alexandru Farcas, care a spus ca, pentru inceput, vor fi imprumutati 650 de milioane de euro, diferenta pana la un miliard urmand sa fie contractata ulterior.
Nici modul de alegere a EADS nu a fost explicat mai bine. Unii oficiali afirma ca a fost vorba de negociere cu o singura sursa, in timp ce altii ii contrazic si vorbesc de selectie de oferte. Nu au scapat de balbaieli nici lamuririle privind contractul de offset care, potrivit legii, ar trebui sa existe in asemenea situatii. Mai exact, in cazul achizitiilor mai mari de cinci milioane de euro din domeniul apararii si sigurantei nationale, cel care livreaza produsele sau serviciile trebuie sa se angajeze ca, de cel putin 80% din suma primita, va achizitiona produse sau servicii din Romania. La inceput s-a spus ca nu exista un astfel de contract. Mai apoi, secretarul de stat din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Toma Zaharia, vorbea, intr-un interviu acordat cotidianului Evenimentul Zilei, de operatiuni compensatorii de "pana la 30% din valoarea contractului". Decebal Ilina, secretar de stat in Ministerul Economiei si Comertului, a declarat, o zi mai tarziu, ca Zaharia ar trebui "sa citeasca legea".

"In cazul EADS, Guvernul a gresit de doua ori: ca nu le-a spus contribuabililor despre ce este vorba si ca nu a facut o licitatie publica, care ar fi dus la obtinerea unei valori mai mici a contractului", crede purtatorul de cuvant liberal Eugen Nicolaescu. El considera ca alegerea EADS are la baza si interese ale Internationalei Social-Democrate. In ciuda acestor contradictii si acuzatii, reprezentantii concernului au preferat sa se abtina de la comentarii. "Va pot spune doar ca suntem foarte bucurosi de acest contract, care va ajuta Romania sa indeplineasca conditiile tratatului Schengen. Nu vrem sa intervenim in chestiuni de politica interna", ne-a declarat Michael Meissner, vicepresedinte al EADS Deutschland. si oficialii europeni incearca sa se tina la distanta. Giorgio Ficcarelli, insarcinat cu afaceri al Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, spune: "Nu exista in momentul de fata nici o ancheta a Comisiei in legatura cu acest contract. Vrem doar sa evitam suprapunerea cu programul Phare si asigurarea complementaritatii proiectelor." Trebuie spus ca sistemul de securizare a frontierelor nu este prima afacere pe care EADS o incheie cu Guvernul Romaniei. Mai mult, cooperarea dintre cele doua entitati a inceput in urma cu peste 30 de ani, in cadrul programului Alouette III, care viza realizarea unor elicoptere competitive pentru Armata romana.

In 2002, IAR Ghimbav si Eurocopter au fuzionat, iar compania creata, Eurocopter Romania, va moderniza si va produce aparate de zbor de lupta sau utilitare. Surse din cadrul concernului ne-au declarat ca EADS doreste sa coopereze si cu alte companii de profil, prima vizata fiind Romaero. EADS este un concern infiintat in iulie 2000, in Olanda, prin fuziunea companiei germane DaimlerChrysler Aerospace AG, a francezilor de la Aerospatiale Matra si a spaniolilor de la CASA. Guvernele celor trei tari detin un numar important de actiuni si, in practica, exercita un control destul de strict asupra politicii EADS, avand in vedere domeniul de activitate. Cele mai cunoscute divizii ale concernului sunt Airbus, Eurocopter, Eurofighter si MBDA Euromissile. EADS este principalul contractor al proiectelor navetei Arianne si al sistemului Gallileo. In 2003, concernul a obtinut venituri de peste 30 de miliarde de euro si avea 109.000 de salariati.

CRONOLOGIA UNEI CONTROVERSE
12 august: are loc, la Bucuresti, cu ocazia vizitei cancelarului german Gerhard Schroeder, semnarea contractului dintre Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) si EADS.
17 august: atat reprezentantii MAI, cat si seful Politiei de Frontiera, chestorul-sef Aurel Neagu, si purtatoarea de cuvant a Guvernului, Despina Neagoe, afirma ca proiectul va fi finantat cu bani de la buget si de la Uniunea Europeana.
- In aceeasi zi, reprezentantii Delegatiei Comisiei Europene in Romania au declarat ca nu au informatii ca proiectul va primi bani prin fondul Phare.
21 august: Alexandru Farcas, ministrul integrarii europene, incearca sa faca lumina: "Se pare ca s-a gresit la nivelul Ministerului Administratiei si Internelor. Cineva a lasat sa se inteleaga ca e un contract cu finantare de la Uniunea Europeana. Realitatea e cu totul alta."
24 august: reprezentantii MAI au incercat sa le explice ziaristilor cat costa securizarea frontierelor si cum a fost aleasa compania vest-europeana. Ei au reusit, insa, sa se contrazica si sa se enerveze.
25 august: Delegatia Comisiei Europene a emis un comunicat de presa potrivit caruia "pentru contractele ce vizeaza elemente ce tin de siguranta nationala, atat legislatia romaneasca, cat si cea a Uniunii Europene, permit incheierea de contracte directe".
27 august: Alexandru Farcas a anuntat ca "Guvernul Romaniei a imputernicit Ministerul Finantelor Publice sa garanteze un imprumut extern in valoare de aproximativ 650 milioane de euro" pentru securizarea frontierelor.
2 septembrie: secretarul de stat Toma Zaharia anunta ca, in total, contractul va costa circa 800 de milioane de euro si ca exista un contract de offset de "pana la 30%" din valoarea contractului.
3 septembrie: Biroul de Presa al MAI afirma ca va exista un sistem de operatiuni compensatorii care vor fi realizate de firme romanesti in cuantum de peste 80% din valoarea contractului. Sunt enuntate si doua motive pentru care nu s-a organizat licitatie publica: timpul prea scurt pana in 2007 si prevederile legale privind achizitiile din domeniul sigurantei nationale.

CE PREVEDE CONTRACTUL CU EADS
- Costul total - un miliard de euro
- Faza intai va fi finalizata pana la sfarsitul lui 2006 si va viza cele mai sensibile zone
- Intregul proiect va fi incheiat in decembrie 2009
- In cooperare cu Siemens, vor fi securizati cei 3.147 de kilometri de granita a Romaniei, prin intermediul a 184 de centre de administrare, unor sisteme de supraveghere, unei infrastructuri de comunicatii si unor centre de pregatire
- Se va pune accentul pe viitoarea frontiera externa a UE (respectiv, granitele cu Ucraina, Moldova si Serbia si Muntenegru)
- EADS va furniza si elicoptere, nave, vehicule de patrulare si echipament pentru politistii de frontiera.

Sursa: Capital