Printre alte imbunatatiri, in ce priveste Romania, raportul subliniaza progresul in aplicarea legii pentru combaterea traficului de fiinte umane, inclusiv prin cresterea numarului de investigatii si condamnari in cazurile de trafic de persoane. Desi Guvernul lucreaza la rezolvarea acestei probleme, coruptia continua sa existe in randurile autoritatilor responsabile cu aplicarea legii.

Dupa cum arata alocarile bugetare, asistenta acordata victimelor traficului nu este o prioritate clara a Guvernului, apreciaza autorii raportului. Romania este o tara de origine, dar si de tranzit pentru traficul de femei si fete din Republica Moldova, Ucraina, Rusia catre Serbia-Muntenegru, Macedonia, Albania, Grecia, Italia si Turcia in scopul exploatarii sexuale.

Noile destinatii in 2003 au inclus Spania, Portugalia, Olanda, Franta, Germania, Ungaria si Marea Britanie. Legea romaneasca privind traficul de persoane se refera atat la exploatarea sexuala, cat si la cea nonsexuala si are pedepse suficient de severe, arata sursa citata. In 2003, politia a arestat 187 de persoane si a anihilat 283 de retele criminale.

Judecatorii au condamnat 49 de persoane in 2003, comparativ cu nici una in 2002. Pedepsele in 27 de cazuri au fost inchisoare intre 1-10 ani si in 22 de cazuri sub un an. In august 2003, prin reorganizarea Oficiului Roman pentru Combaterea Crimei Organizate si Antidrog, 100 de ofiteri au fost desemnati sa se ocupe de traficul de fiinte umane, in 42 de judete.

Sursa: Mediafax

===================================

Instanta suprema, blocata de ministrul Diaconescu

Decizia ministrului Justitiei, Cristian Diaconescu, de a refuza, in baza unui vid legislativ, reinvestirea in functie a 16 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) ameninta sa arunce o noua napasta asupra instantei supreme, deja supraincarcata cu mii de dosare si aflata in criza permanenta de magistrati si de spatiu.

Practic, incepand de luni, cei 16 judecatori, printre care si presedintii a trei sectii, Penala, Civila si Contencios-Administrativ, nu mai pot intra in sedintele de judecata. Pe de alta parte, nu au fost numiti alti magistrati in locul lor, ceea ce va perturba activitatea instantei supreme, lipsita astfel, pe o perioada nedeterminata, de aproape o cincime din corpul judecatorilor cuprins in schema de personal a institutiei. Aceasta in conditiile in care, in ultimii ani, numarul de dosare ajunse pe masa judecatorilor de la ICCJ a crescut progresiv.

Astfel, in 2003, pe rolul instantei supreme s-au aflat 43.201 de cauze, de trei ori si jumatate mai multe decat in 1995 (13.217), si de peste patru ori mai multe decat in anul 1994. Dar cea mai puternica criza s-a declansat, anul trecut, in luna iunie, cand, printr-o ordonanta de urgenta a Guvernului, toate recursurile din tara au fost trecute in competenta ICCJ. In scurta vreme, judecatorii s-au vazut practic sufocati de dosare de recurs venite din toate colturile tarii, in conditiile in care numarul de judecatori nu a crescut. In urma semnalelor transmise atat de conducerea instantei supreme, cat si de societatea civila, ordonanta ce a stat la baza acestui dezastru a fost modificata in aceasta primavara, dar raul fusese deja facut. Doar in primele trei luni ale anului, numarul dosarelor nesolutionate a crescut de la 20.877 la 45.120. Pe de alta parte, chiar daca se face abstractie de recursuri, fiecare judecator de la instanta suprema trebuie sa faca fata zilnic unui numar imens de dosare, cel putin de sase ori mai mare decat normal.

In conditiile acestei supraaglomerari, reducerea temporara a numarului de judecatori cu 16 are toate sansele sa repercuteze grav asupra activitatii ICCJ, obligandu-i pe ceilalti magistrati sa preia si mai multe dosare. Pe de alta parte, nici nu se poate estima exact cat va dura aceasta situatie. Mai intai, potrivit legilor actuale (cele condamnate de Uniunea Europeana pentru ca nu asigura independenta Justitiei), ministrul Diaconescu trebuie sa aleaga dintre cei peste 100 de magistrati care si-au depus candidaturile pentru ICCJ. Printre acestia se numara cei 16 judecatori ai instantei supreme ale caror mandate expira duminica. Pentru a doua oara in cariera lor de magistrati, acestia si-au depus, ieri, candidaturile pentru o noua numire la instanta suprema, respectand astfel decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a sustinut hotararea luata de ministrul Justitiei, Cristian Diaconescu.

O astfel de situatie nu poate exista in tarile in care democratia functioneaza cu adevarat, iar echilibrul puterilor in stat este respectat. Acolo, judecatorii Curtii de Casatie sunt inamovibili si numiti de la bun inceput pana cand ies la pensie sau pana la deces. In Romania, magistratii instantei supreme au primit doar mandate de sase ani, scopul fiind in mod evident subordonarea Justitiei fata de puterea politica. Aceasta situatie, criticata de organismele europene, s-a sfarsit abia in toamna anului trecut, o data cu modificarile aduse Constitutiei, care nu au stabilit clar si statutul judecatorilor care se aflau deja in exercitiul functiunii la ICCJ. In aceste conditii, ministrul Justitiei a decis ca judecatorii carora le expira mandatele trebuie sa candideze inca o data pentru instanta suprema. "Cererea va fi analizata de CSM, care va avea in vedere, atunci cand va decide asupra solicitarii acestora, inclusiv experienta anterioara de care se bucura magistratii in discutie", preciza, ieri, un comunicat de presa al MJ.

Articol complet in Cotidianul