69% dintre români consideră că știrile și informațiile care denaturează realitatea sau care sunt false reprezintă un pericol pentru democrație, iar 72% consideră că știrile false sunt des întâlnite, potrivit Eurobarometrului Standard 90.

La nivel european, 68% dintre cetățeni consideră că sunt des întâlnite știrile false și 76% consideră că amenință democrația.

Știrile false reprezintă o problemă - cred 69% dintre români, respectiv 71% dintre cetățeni, la nivelul UE.

Acestea sunt câteva dintre concluziile Raportului național pentru România, parte a studiului Eurobarometru Standard 90.

,,Românii sunt conștienți de încercările de a fi  dezinformați și manipulați în ceea ce citesc, gândesc și, în cele din urmă, votează. Este foarte important în perspectiva viitoarelor alegeri europene din mai 2019, la care ne dorim să voteze cât mai mulți români, în cunoștință de cauză, pe baza unor informații corecte” , a declarat Angela Cristea, șeful Reprezentanței Comisiei Europene, cu ocazia publicării Raportului național.

52% dintre cetățenii români au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, peste media la nivel european (43%). Românii rămân optimiști în ceea ce privește viitorul Uniunii Europene (63%), peste media europeană de 58%.

Cea mai mare reușită a Uniunii Europene este considerată de români libera circulație a cetățenilor, bunurilor și serviciilor în interiorul Uniunii, cu 4% mai mult decât media europeană (31% față de 26%, media europeană).

Încrederea pe care o acordă românii instituțiilor: peste jumătate dintre români (55%) au încredere în Comisia Europeană (comparativ cu o medie europeană de 43%), în timp ce Guvernul se situează la 23%.

Șase din zece români au încredere în Parlamentul European (48% media europeană), în timp ce Camera Deputaților beneficiază de încrederea a 24% dintre români.

În ceea ce privește democrația, 55% dintre români sunt mulţumiţi de felul în care aceasta funcţionează în UE, ponderea lor fiind în continuare mai mare decât media europeană (50%).

În schimb, doar unul din trei români este mulţumit de modul de funcţionare a democrației în România.

Mass-media: principala sursă de informare rămâne televiziunea - 97% dintre români menționează că privesc cel puțin o dată pe săptămână programele televizate (UE: 92%), iar mai bine de jumătate dintre români utilizează internetul săptămânal (58% România, 78% UE).

Comparativ cu anii anteriori, rețelele sociale au fost menționate mai des ca surse de informare folosite. 60% dintre români percep rețele sociale drept o modalitate modernă de a fi la curent cu problemele politice, dar și ca un mod de exprimare a părerilor în acest sens.

Încredere în instituţiile europene, absenteim la europarlamentare

Deşi încrederea românilor în instituţii europene, precum Parlamentul sau Comisia, e mult mai mare decât în instituţiile naţionale, acest lucru nu se reflectă şi în prezenţa la vot.

La ultimele alegeri europarlamentare, din 2014, prezenţa la vot a fost de 32,4%. Prin comparaţie, la scrutinul local din 2016 s-au prezentat 48,4%, din alegători şi 39,5% la parlamentare, iar în turul I al alegerilor prezidenţiale din 2014 - 53,2% şi 62% în turul al II-lea.

Dezinteresul cel mai mare s-a înregistrat în rândul segmentului de vârstă 18-24 ani - 29,6%, faţă de locale - 42% şi turul I al prezidenţialelor - 52,2%.