Potrivit ultimului Eurobarometru comandat de Parlamentul European și publicat marți, aproape o treime dintre respondenți (32% în UE, 24% în România) au ales democrația ca valoarea europeană principală care trebuie apărată, urmată de libertatea de exprimare și de gândire (27% în UE, 22% în România) și de protecția drepturilor omului în UE și în întreaga lume (25% în UE, 24% în România).

În opinia respondenților din România, libertatea de circulație se află pe primul loc în lista valorilor care ar ar trebui apărate de Parlamentul European, fiind menționată de 28% (16% în UE). Ea este urmată, la egalitate - 24% - de democrație, protecția drepturilor omului în UE și în toată lumea. Statul de drept a întrunit 23%.

Unsprezece state membre pun apărarea democrației pe primul loc: Suedia, Germania, Finlanda, Italia, Danemarca, Austria, Luxemburg, Malta, Polonia, Cehia și Ungaria. Respondenții din Cehia și Ungaria pun, de asemenea, pe primul loc protecția drepturilor omului.

Sănătatea publică - prioritate publică pentru PE

În general, cetățenii europeni consideră că sănătatea publică este în continuare prioritatea politică pentru Parlamentul European (42% dintre respondenti la nivel UE, 53% în România), urmată îndeaproape de combaterea sărăciei și a excluziunii sociale (40% în UE, 41% în România) și de combaterea schimbărilor climatice (39% în UE, 17% în România).

Pentru români, pe locul al doilea se află sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, iar pe al treilea lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale.

În medie, tinerii au plasat lupta împotriva schimbărilor climatice ca prioritate absolută pentru Parlament.

Există un interes susținut din partea cetățenilor europeni și pentru a afla mai multe despre activitatea UE.

Potrivit prezentului sondaj, informațiile cu privire la modul concret în care sunt cheltuite fondurile UE ar fi cele mai interesante pentru 43% dintre respondenți. Cetățenii doresc, de asemenea, să afle mai multe despre consecințele concrete ale legislației europene în țara lor (30%), despre activitățile concrete ale deputaților în Parlamentul European din țara lor (29%), precum și despre acțiunile întreprinse de UE pentru a depăși pandemia de COVID-19 (29%).

”Cetățenii doresc și merită mai multe informații cu privire la impactul concret al politicilor și deciziilor UE în viața lor de zi cu zi. Oamenii ar trebui să știe unde sunt cheltuiți banii”, a declarat președinta PE Roberta Metsola.

Evoluții în pandemie

Sprijinul cetățenilor pentru Uniunea Europeană și, în special, pentru PE a crescut în mare măsură în timpul pandemiei de COVID-19.

Marea majoritate a cetățenilor UE (58% în UE, 59% în România) sunt de acord cu un rol mai important pentru Parlamentul European în viitor, în timp ce ponderea cetățenilor UE cu o imagine pozitivă despre instituție a crescut la nivelul Uniunii cu 12 puncte procentuale față de 2015, la 36% (41% în România), inclusiv o creștere de 3 puncte procentuale la nivel UE, față de 2019. 45% dintre respondenți (36% în România) au o opinie neutră cu privire la Parlamentul European și doar 17% (20% în România) au o imagine negativă.

Această percepție pozitivă a PE se reflectă, de asemenea, în ultimul Eurobarometru standard 95.1 al Comisiei Europene, care arată că cetățenii au cel mai mult încredere în Parlamentul European, dintre toate instituțiile UE.

Majoritatea cetățenilor (62% în UE, 43% în România) consideră că apartenența țării lor la UE este un lucru bun, doar 9% (23% în România) declarând că este un lucru rău, pentru al doilea an cel mai bun rezultat din 2007, la nivel UE.

Aproape trei sferturi dintre respondenți (72% în UE, 65% în România) afirmă că țara lor a beneficiat de statutul de membru al UE. În acest sens, majoritatea respondenților (63%) afirmă că sunt optimiști cu privire la viitorul UE.