Membrii Comisiei PETI a Parlamentului European au adoptat o rezoluție în care atrag atenția asupra discriminării românilor și bulgarilor, precum și a consecințelor economice. Rezoluția urmează să fie votată și în plenul PE, în iulie.

  • România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile de aderare la spațiul Schengen
  • Utilizarea dreptului de veto împotriva aderării celor două state membre a creat sentimente anti-europene și a dăunat economiei și climei
  • Consiliul ar trebui să prioritizeze extinderea Schengen în 2023.

Într-o rezoluție adoptată marți cu 25 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri, europarlamentarii din Comisia pentru Petiții (PETI) cer Consiliului să voteze până la sfârșitul anului 2023 în favoarea admiterii României și Bulgariei în Schengen, având în vedere că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru a accede în spațiul de liberă circulație.

Europarlamentarii regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două țări "fără a prezenta vreo justificare legală legată de criteriile de aderare". Un spațiu Schengen mai mare, fără controale la frontieră, ar întări UE, susțin europarlamentarii.

Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei de liberă circulație reprezintă o povară societală și economică importantă pentru afacerile și populațiile celor două țări, spun europarlamentarii.

Cetățenii Bulgariei și României sunt discriminați, întrucât se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spațiul Schengen, se arată în text.

Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, europarlamentarii notează că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile – față de cele 10 minute fără controale la frontiera internă – , ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camioane.


Creșterea emisiilor de CO2

Pe lângă prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul se referă la "daunele ireparabile” aduse mediului.

Sănătatea șoferilor, agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută de la miile de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi. Circa 46.000 de tone de CO2 sunt emise în fiecare an, spun europarlamentarii.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze costurile de oportunitate și daunele de mediu pe care România și Bulgaria le-au suferit începând cu iunie 2011 din cauza "negării nejustificate" a aderării la Schengen și să încurajeze această instituție să analizeze posibilitățile de compensare financiară.

Eurodeputații subliniază că situația actuală este "instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și "subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe". 

Urmează ca plenul Parlamentului European să voteze această rezoluție. Votul e programat pentru sesiunea din 10-13 iulie.


Schengen: După vizita lui Karner, România și Austria vorbesc de lucruri diferite

Mai mult pe EurActiv »