Peste 350 de milioane de alegători i-au ales pe cei 720 de membri ai Parlamentului European. Informații pe blogul live Euractiv.

Mai multe informații despre votul în Europa pe Euractiv.com.

Europa virează la dreapta

Primele rezultate de la alegerile pentru Parlamentul European arată că alegătorii din toată Europa au manifestat o preferință pentru partidele din dreapta spectrului politic, în timp ce socialiștii, verzii, liberalii și extrema stângă au pierdut în general mandate.  

PPE cu 191 mandate rămâne principala forță din Parlamentul European. Formațiunea de centru-dreapta a obținut cu 15 mandate mai mult decât în legislatura 2019-2024.  

Socialiștii (S&D) își păstrează și ei poziția a doua, cu o estimare de 135 de mandate, cu patru mai puțin.

Liberalii din Renew Europe ar putea obține a treia poziție, dar pierd multe mandate - de la  102 la 83. Ei ar putea pierde statutul de a treia forță politică în PE dacă ECR - conservatori radicali și ID - extrema dreaptă vor forma un singur grup. 


 

Franța: Extrema dreaptă a lui Marine Le Pen, prima poziție 

Potrivit Europe Elects, Rassemblement National se situează pe prima poziție, cu circa 25%.

Partidul lui Macron pierde procente importante, ajungând la circa 15%, în timp ce socialiștii ar putea obține 14%. 

Germania: Extrema dreapta ar putea obține cel mai bun rezultat din istoria sa

Alternativa de extremă-dreapta pentru Germania (AfD) este de așteptat să obțină cel mai bun rezultat din istoria partidului. AfD ar putea obține 16,5% din voturi și să se claseze pe locul al  doilea partid după CDU/CSU, care ar fi putea obține 29,5%.

Guvernul cancelarului Olaf Scholz a fost aspru pedepsit de alegători, toate cele trei partide de guvernământ având împreună doar cu 1,5% mai mult decât conservatorii din CDU/CSU.

Cel mai mult au scăzut Verzii, care pierd peste 8%. Ei ar putea obține 12%.

SPD ar putea atinge un record negativ, cu doar 14%, cel mai scăzut din istoria sa.

Austria: FPÖ - extrema dreaptă, pe primul loc

FPÖ se află pe primul loc cu 27%, urmată de socialiști și conservatori, care-și dispută locul al doilea, cu 23-23,5%.Și Verzii și Neos au fiecare în jur de 10%.

Cozi la Bruxelles, tinerii de 16-17 ani votează 

Tinerii de 16-17 ani care au dreptul să voteze la alegerile europene au dus la formarea unor cozi lungi, spune primarul Bruxelles-ului.

Ziarul belgian Nieuwsblad relatează că alegătorii trebuie să stea la coadă până la două ore în regiunea capitalei Bruxelles pentru a-și exprima votul.

Primarul Bruxelles-ului, Philippe Close, spune că acest lucru se datorează faptului că tinerilor de 16-17 ani li se permite să voteze pentru prima dată, la alegerile europene, adăugându-se la numărul total de belgieni la urne.

Votul în Belgia e obligatoriu. 

Grecia: Arșița a scos oamenii mai mult la plajă decât la vot 

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, până la ora 13:00 votaseră 13,1% dintre participanții cu drept de vot, în scădere cu 3% față de aceeași perioadă la alegerile naționale din iunie 2023.. O serie de sondaje au arătat că Grecia s-ar putea confrunta cu un nou minim istoric al participării la vot. Absența a apărut mai ales în rândul tinerilor și a lucrătorilor sezonieri care lucrează deja în locuri de muncă legate de turism în insulele grecești. 

Germania: Proteste împotriva extremei drepte

Zeci de mii de manifestanți s-au adunat sâmbătă, îndemnând cetățenii să voteze împotriva extremei drepte la alegerile europene de duminică.

Aproximativ 30.000 de persoane s-au alăturat unei demonstrații din centrul Berlinului, potrivit Campact, unul dintre grupurile civice care au organizat protestul.

Sondajele indică că partidul anti-imigrație AfD ar putea câștiga până la 15% din voturi în Germania - cea mai bună performanță - în ciuda mai multor scandaluri.

Acest procent ar plasa AfD pe locul al doilea, la egalitate cu Partidul Social Democrat al cancelarului Olaf Scholz, în timp ce CDU/CSU, opoziția de dreapta, conduce în sondaje. 

România: Cinci buletine de vot

Românii își aleg și liderii locali, astfel că vor avea cinci buletine de vot. Scrutinul a început la ora 07:00 și se încheie la ora 22:00. În cazuri excepționale, programul se poate prelungi până la ora 23:59.

Pentru prima dată, românii vor trimite în Parlamentul European reprezentanți ai extremei drepte și, posibil, conform ultimelor sondaje, și o formațiune prorusă. 

Bulgaria: Vot pe fondul unei îndelungate instabilități politice

Bulgarii votează duminică și pentru parlamentare, a șasea rundă de alegeri din din ultimii trei ani, dar analiștii spun că este puțin probabil ca votul să dea un guvern stabil care să pună capăt instabilității politice prelungite și să deblocheze reformele economice.

Malta: Alegerile europene, mai populare decât cele pentru consiliile locale

Europe Elects reports that voter turnout in Malta was around 72.82%, a big drop from the 82.4% the first time Maltese voted in 2004 and continuing an overall downward trend. However, it was more popular than the local council vote, which took place on the same day and inspired just 59.4% of citizens to cast a ballot. 

Europe Elects raportează că prezența la vot în Malta a fost de aproximativ 72,82%, o scădere semnificativă față de 82,4% la primul vot al maltezilor din 2004. Cu toate acestea, votul la europarlamentare a fost mai important decât cel pentru consiliile locale, care a avut loc în aceeași zi și unde prezența a fost de doar 59,4%.

Norvegia

Belgia: Vlaams Belang (ID), cel mai mare partid din Flandra

Alegerile naționale și regionale au loc în  aceeași zi cu alegerile europene.


Europe Elects notează că sondajele dau un avans puternic formațiunii Vlaams Belang (ID), de extremă dreapta, care va deveni, pentru prima oară în urma unui scrutin, cel mai mare partid din Flandra. Votul are loc duminică, 9 iunie.

În ce țări tinerii au drept de vot de la 16 sau 17 ani

O serie de țări au lărgit bazinul de vot, oferind tinerilor de 16 sau 17 ani posibilitatea să voteze. În Belgia (unde votul este obligatoriu) și Germania, Austria și Malta tinerii pot vota de la 16 ani, iar în Grecia de la 17

Cum se votează în Letonia

Alegătorii letoni au votat sâmbătă pentru a-i alege pe cei nouă deputați europeni. Împreună cu cei care au votat anticipat, 26,9%, adică 414.538 alegători, votaseră până la ora 16:00.

Luni, joi și vineri, cetățenii letoni au putut vota anticipat - o opțiune folosită de 8,37% dintre alegători, un procent mai scăzut decât la alegerile europene anterioare, când prezența la votul anticipat a fost de 11,2%.

Președintele leton Edgars Rinkēvičs și-a exprimat votul înainte de prânz și i-a îndemnat pe cetățeni să meargă la vot. ”Aceste alegeri pentru Parlamentul European sunt importante în acest moment, deoarece avem un război în Europa”, a declarat Rinkēvičs pentru postul public LTV.

Secțiile de votare din Letonia sunt deschise între orele 8:00 și 20:00, cu 50 de secții care acceptă și voturi din străinătate.

Franța

 

Bulgaria 

 

Alegeri în Slovacia și Danemarca, precedate de incidente violente

Slovacia și-a deschis urnele sâmbătă, alegerile au loc la scurt timp de la atentatul prin împușcare la adresa premierului Robert Fico, de luna trecută.

Un incident violent a avut loc și în Danemarca, vineri seara târziu, când un bărbat a lovit-o pe prim-ministrul danez Mette Frederiksen într-o piață din Copenhaga. Poliția l-a arestat pe bărbat, dar a oferit puține detalii imediate despre ce s-a întâmplat.

Irlanda

Prezenta la vot, în ușoară scădere față de anul trecut. Estimarea finală a participării la vot a Europe Elects (nu include votul prin corespondență pentru 2024)
Irlanda: ~48% (2019: 49,7%*)
Midlands-North West: ~50% (2019: 50,3%*)
Dublin: 42% (2019: 40,1%)
Sud: puțin peste 50% (2019: 53,4%*)

Sursa: pe baza cifrelor RTÉ pentru orele 20:00 și 22:00 în circumscripțiile UE, sursa: Europe Elects.
 * rezultatele din 2019 includ votul pentru corespondență

Olanda
"Ascensiunea extremei drepte a fost oprită în Olanda. Desigur, (scorul) este încă strâns, dar noi am câștigat, o coaliție progresistă a câștigat în Olanda. Deci, acesta este un exemplu bun și acesta este mesajul către restul Europei: Ieșiți la vot”, a declarat pentru Euractiv, principalul candidat al Verzilor Europeni și Olandezi, Bas Eickhout, ca reacție la exit-pollurile din Olanda.

Lista comună a socialiștilor și verzilor a obținut 8 locuri, urmată de partidul de extremă dreapta PVV cu 7 locuri. Verzii europeni se confruntă cu pierderi mari de aproximativ 20 de locuri, conform proiecțiilor Euractiv, în timp ce e de așteptat ca dreapta radicală să crească semnificativ.

 


Prima zi de vot în Cehia 

Cehia este una dintre cele trei țări, împreună cu Italia și Estonia, unde votul de întinde pe mai multe zile. Vineri, urnele s-au deschis la ora locală 14:00 (15:00, ora României) și se închid la ora 22:00, pentru a se redeschide sâmbătă între orele 8:00-14:00.

Buletinele de vot vor fi păstrate în siguranță până duminică seara, deoarece rezultatele oficiale nu pot fi anunțate în niciun stat membru UE până când nu votează toți. 

Cehia înregistrează cel mai mare procent de femei candidate - la 36,4%, potrivit Biroului Ceh de Statistică.

Franța și protestul fermierilor

Campania pentru alegerile europene a început devreme în Franța, deoarece toți candidații importanți au încercat să curteze comunitatea agricolă și să se poziționeze drept singurul adevărat apărător al ”Franței rurale” pe fondul protestelor la nivel național.

Viena, locul unde trebuie să fii

Ursula von der Leyen nu se află în Germania - așa cum ne-am aștepta - , încercând să atragă alegătorii în ultimul moment, ci este la Viena.

Ea se întâlnește vineri cu cancelarul austriac (PPE) Karl Nehammer pentru a discuta despre structura și direcția politică a viitoarei Comisii Europene, după ce a vizitat institutul de cercetare ISTA. Nehammer este unul dintre cei 27 de lideri pe care trebuie să-i convingă pentru a avea o șansă la un al doilea mandat în fruntea CE.

De asemenea, se spune că ea sondează politicieni pentru viitoarea Comisie, în discuțiile cu ministra pentru afaceri europene Karoline Edtstadler, ministrul de finanțe Magnus Brunner și ministrul de externe Alexander Schallenberg.

De reținut: Von der Leyen a venit în oraș la doar câteva ore după ce Manfred Weber, fostul ei rival din 2019, care acum conduce întreaga arhitectură PPE, a părăsit Austria pentru a se întoarce în Bavaria natală.