Majoritatea analizelor arată că rețeaua de dezinformare rusească se concentrează în principal pe țările fostei Uniuni Sovietice, Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv Bulgaria, scrie „Mediapool” (Bulgaria).

Acest lucru este menționat și într-o analiză a experților de la Centrul pentru Informație, Democrație și Cetățenie de la Universitatea Americană din Bulgaria și Sensika Technologies. Acesta acoperă un total de 643.601 de articole din 45 de țări, în perioada decembrie 2024 - martie 2025.

„Dezinformarea este foarte răspândită în toată Europa. Dar și, bineînțeles, aici, în Bulgaria. Aceasta este o țară aflată în prima linie când vine vorba de eforturile de dezinformare ale Rusiei. Rusia va continua să încerce să influențeze discursul din Bulgaria, asta e sigur”, a declarat diplomatul britanic Jack Hands într-un interviu acordat Mediapool la sfârșitul anului 2024.

Și, deși diverse studii indică faptul că Bulgaria este una dintre cele mai vulnerabile țări la propaganda rusă din Europa, la nivel instituțional, țara încă nu ia măsurile necesare pentru a face față problemei, iar încercările de a combate dezinformarea rusă provin în principal din partea organizațiilor non-guvernamentale, a jurnaliștilor de investigație și a activiștilor din societatea civilă.

„Există oameni în instituții care sunt dispuși și fac anumite încercări pentru a combate dezinformarea, dar se plâng de lipsa unui cadru normativ. Pentru că până în ziua de azi, la 3 ani de la începerea războiului din Ucraina, Bulgaria nu are un mecanism prin care să implementeze sancțiuni împotriva Rusiei. Dezinformarea nu este doar rusă, există și una chineză, de exemplu. Dezinformarea rusească, în special, ar putea fi oprită dacă sancțiunile ar fi implementate mai eficient și o mare parte a mass-media nu ar traduce și difuza informații de pe site-urile rusești”, a comentat pentru Mediapool fostul jurnalist și actualul expert la Sensika Technologies, Gheorghi Anghelov. El adaugă că bătălia este și mai dificilă pe YouTube și Telegram, unde operează rețele precum Pravda. Acestea distribuie știri de pe numeroase site-uri și creează iluzia unor surse multiple de informare, dar, de fapt, majoritatea știrilor provin din mass-media de stat rusă și din agențiile rusești.

În opinia sa, una dintre cele mai reușite metode de răspândire a dezinformării nu doar în rândul publicului larg, ci și în rândul oficialilor guvernamentali este prin tehnica psihologică a controlului reflexiv. Aceasta a fost descrisă de sovieto-americanul V.A. Lefebvre ca „un proces în care unul dintre adversari îi transferă celuilat motivația pentru luarea deciziilor”.

„Când aceleași informații te inundă de peste tot, la un moment dat decizi că aceasta este propria ta opinie și nu ceva impus de fapt din exterior. Apoi declari că aceasta este opinia ta și că toată lumea are dreptul la ea. Acesta este unul dintre principii”, explică Gheorghi Anghelov.

Este Consiliul de Miniștri (in)activ?

De mai bine de șase ani, s-a speculat despre crearea unei unități de coordonare pentru combaterea dezinformării în cadrul Consiliului de Miniștri de la Sofia, dar acesta nu s-a înființat niciodată. Încă din 2019, al treilea guvern al lui Boiko Borisov a anunțat că unitatea în cauză fusese deja creată înainte de alegerile europene. Încă de atunci, era clar că aceasta nu desfășura de fapt nicio activitate.

Potrivit lui Anghelov, mai întâi trebuie clarificat cum funcționează mai exact mecanismul dezinformării rusești în Bulgaria, iar apoi instituțiile principale ale statului ar trebui să determine Agenția de Stat pentru Securitate Națională și Direcția Generală pentru Combaterea Crimei Organizate să blocheze răspândirea unor astfel de rețele și site-uri.

Timp de câteva luni, în timpul guvernării cabinetului Denkov, în 2023 și începutul anului 2024, Consiliul de Miniștri a avut o rubrică împotriva dezinformării pe pagina sa oficială de Facebook. Cu toate acestea, după căderea guvernului, rubrica nu a fost continuată de puterea interimară.

Potrivit spuselor președintelui Forumului de Securitate de la Sofia (FSS) și fost ministru adjunct al Apărării, Iordan Bojilov, lipsa unei unități de comunicare strategică în cadrul Consiliului de Miniștri este o problemă serioasă, iar chestiunea lipsei unui răspuns instituțional clar la propaganda rusă are mai multe aspecte.

„În primul rând, guvernul este mult prea volatil. În al doilea rând, există o lipsă absolută de cunoaștere a problemei de către oamenii care iau decizii. Și ceea ce mi se pare cel mai problematic este faptul că diferitele instituții au atitudini diferite față de problemă. Președintele adoptă o poziție, guvernul alta, iar în parlament există diferențe foarte mari. Acest lucru nu predispune către o politică unitară, de stat. Dar, mai ales, mi se pare că există o evaluare insuficientă a riscului, neglijarea problemei și ignorarea subiectului”, a declarat Iordan Bojilov.

Autoritățile au încercat să ia măsuri împotriva dezinformării, o structură specială a fost creată în cadrul Ministerului Apărării pentru a monitoriza dezinformările online și în mass-media tradițională, din martie 2024. Aceasta funcționează intens și astăzi, dar publică materiale scurte împotriva dezinformării bazate pe verificarea faptelor.

„Verificarea faptelor și demontarea informațiilor false sunt activități importante, dar pentru mine, lupta împotriva dezinformării, propagandei, știrilor false trebuie să fie în primul rând proactivă. Ceea ce înseamnă două lucruri. În primul rând, în problemele importante pentru țară, trebuie să existe o politică informațională activă, inclusiv comunicare strategică (StratCom). Când aceasta există, este mult mai dificil ca dezinformările și știrile false să se răspândească. Celălalt lucru de care avem nevoie este o instruire de calitate, pentru că ne lipsește gândirea critică”, a subliniat președintele FSS.

Potrivit acestuia, inițiativa în această direcție ar trebui să vină în primul rând din partea guvernului.

„Avem mai multe exemple bune. În Regatul Unit și Olanda, este edificat un sistem de comunicare strategică care începe cu prim-ministrul și coboară până la ministere, guvernatori regionali și așa mai departe. Consiliul de Miniștri are atribuții în acest sens și îndatorirea de a se ocupa de politica internă, externă și de securitate. Lupta împotriva dezinformării trebuie să devină un element al politicii de securitate”, a subliniat Bojilov, care, în urmă cu câteva luni, a organizat un curs gratuit despre comunicarea strategică pentru toate ministerele, la care au participat doar câțiva reprezentanți a 2-3 ministere.

„Din cauza acestei lipse de acțiune avem o campanie de dezinformare rusească care se răspândește, iar știrile false sunt răspândite atât de organizații, și de personalități politice”, a adăugat fostul ministru adjunct al apărării.

Partide pro-europene există pe hârtie

În Adunarea Națională, partidele pro-ruse și pro-europene schimbă adesea remarci de la tribuna parlamentară, iar deputații ajung cu greu la un consens cu privire la aceste probleme, chiar dacă, în teorie, există o majoritate pro-europeană în parlament. Singurul grup care ridică în mod activ subiectul propagandei rusești este însă Continuăm Schimbarea - Bulgaria Democrată. La sfârșitul anului trecut, coaliția a propus chiar crearea unei comisii temporare pentru a demasca influența rusă în Bulgaria, dar aceasta nu a ajuns niciodată să fie votată în sala de plen.

„Declarativ, există o majoritate pro-europeană care vrea să combată influența rusă. În practică, acțiunile sunt destul de sinuoase. Această comisie nu a fost susținută. Acum un an, am propus un proiect de lege care să aibă în vedere mai multe aspecte ale campaniilor de dezinformare ce au loc în prezent, în principal din Rusia, dar este bine ca în viitor să existe o metodă similară, indiferent despre ce țară vorbim. Vedem că guvernul nu are acțiuni eficiente, nici contrainformațiile nu fac nimic, nici Ministerul Apărării nu acționează eficient, nici Ministerul e-Guvernării”, a declarat Bojidar Bojanov, copreședinte al formațiunii „Da, Bulgaria”.

Potrivit acestuia, pe vremea când el a fost ministru al Guvernării Electronice, a existat un regulament care includea amenințări hibride și dezinformare, astfel încât ministerul să poată aborda această sarcină, dar acum acestea au fost eliminate din noul regulament al ministerului.

Potrivit lui Bojanov, este important să existe un cadru normativ pentru a avea o bază de lucru la acest caz important.

„Legea comunicațiilor electronice este pe cale să fie adoptată, ea va implementa Legea serviciilor digitale, unde există unele instrumente de contramăsuri, dar acestea sunt destul de slabe. Măsurile pe care le-am propus în 2022 sunt pentru crearea unei unități analitice, iar apoi le-am actualizat cu definiții specifice ale interferențelor digitale străine. Este bine să existe instituții care nu numai analizează, ci și dezvoltă instrumente, pentru a acționa urmând exemplul unității franceze, care, de exemplu, a închis recent 200 de site-uri anonime, iar după o analiză amănunțită s-a dovedit că acestea proveneau de la Kremlin”, a spus Bojanov.

Potrivit acestuia, există multe acțiuni specifice care pot fi întreprinse, dar mai întâi este nevoie de un cadru legal și de personal.

„Clarificarea importantă pe care o fac de fiecare dată, pentru că cel mai adesea intermediarii ruși, dar nu numai, distorsionează lucrurile și spun că aceasta ar fi cenzură. Nimic de genul acesta. Nu este niciodată vorba de evaluarea conținutului și de eliminarea unui anumit conținut pentru că acesta este adevărat sau fals. Niciun organism de stat sau politician nu ar urma să ofere o evaluare de «adevărat sau fals», deoarece aceasta este o problemă politică. Uneori avem puncte de vedere diferite aici, în parlament, și ne certăm pe ce este adevărat și ce este fals. Ideea este de a urmări efectele online, cele care nu sunt vizibile cu ochiul liber. Când ai instrumentele necesare, oamenii și structurile potrivite pentru analiză, vezi cum se răspândește această propagandă”, a explicat Bojanov.

România se afundă în aceeași mlaștină, Polonia se descurcă

România se confruntă și ea cu probleme serioase în ceea ce privește atacurile hibride rusești, ceea ce a fost evident și legat de alegerile prezidențiale din țară. Acolo, unul dintre principalele canale de răspândire a tezelor pro-ruse și anti-europene a fost rețeaua de socializare Tik Tok. Acolo se găsesc adesea videoclipuri în care se pare că președintele rus Vladimir Putin se adresează personal românilor și vorbește despre un război între Rusia și UE. După o anchetă a HotNews, Consiliul Național al Audiovizualului din România (CNA) începe o analiză a conținutului cu orientare pro-Putin și pro-rusă și ia măsuri pentru eliminarea unui astfel de conținut. Consiliul definește videoclipurile eliminate drept „comentarii cu conținut extrem de controversat, care au devenit virale și pot duce la o gravă confuzie publică, precum și la distribuirea în masă a unor informații false”.

Mai multe investigații jurnalistice au arătat că fostul candidat de extremă dreaptă la Președinția României, Călin Georgescu, a câștigat popularitate printr-o masivă campanie online susținută de interferențe rusești și o campanie hibridă. Alte rapoarte arată că Georgescu și partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) al unui alt candidat de extremă dreaptă la Președinție în România, George Simion, au fost principalii beneficiari ai celor aproape 27.000 de conturi false de pe TikTok.

România, la fel ca Bulgaria, nu are o lege specială care să vizeze combaterea dezinformării. În ultimele luni, guvernul român a planificat un regulament care să dea Autorității Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și altor instituții, inclusiv serviciilor de securitate, puterea de a restricționa accesul la publicații online care conțin informații ilegale, știri false, discursuri de ură și campanii electorale nereglementate. Cu toate acestea, proiectul nu a fost implementat, iar Administrația Prezidențială a cerut instituțiilor să aplice legile existente.

Ministerul Apărării din România încearcă, de asemenea, să joace un rol în lupta împotriva propagandei rusești. Agenția administrează platforma InfoRadar, care monitorizează narative false de origine rusă. CNA, care poate solicita ANCOM să elimine știrile false de pe platformele online și rețelele sociale, face același lucru.

Nici Polonia nu are o instituție de stat care să se ocupe în mod constant și activ de lupta împotriva dezinformării. Cu toate acestea, sfera de influență rusă este controlată și limitată de Agenția de Securitate Internă (ABW). În luna mai, guvernul a lansat o campanie comună a Ministerului Digitalizării și Rețeaua Academică de Calculatoare din Polonia. Au dezvoltat împreună un program de protejare a procesului electoral, menit să detecteze și să combată dezinformările legate de alegeri.

O parte a acestei inițiative include monitorizarea rețelelor sociale X, Facebook, Instagram, TikTok și Telegram, precum și verificarea conținutului online publicat. Scopul este de a preveni răspândirea de informații false care ar putea influența rezultatele votului și ar putea submina încrederea publicului în procesul electoral. În plus, vor fi publicate periodic rapoarte analitice, vor fi organizate instruiri și vor fi dezvoltate instrumente pe care cetățenii le pot utiliza.

Republicile baltice sunt cu un pas înainte

Estonia și Lituania continuă să întâmpine dificultăți privind răspândirea dezinformării rusești pe rețelele sociale, dar există încă instituții responsabile care încearcă să răspundă provocării.

Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor și Supraveghere Tehnică din Estonia se ocupă în principal de mass-media tradițională, iar canalele de propagandă rusești sunt interzise în țară. Numeroase organizații non-guvernamentale sunt, de asemenea, implicate activ în lupta online împotriva narativelor de propagandă rusă, unele dintre ele fiind chiar susținute financiar. Serviciul de Securitate al Statului din Estonia și Parchetul au procese împotriva mesajelor ilegale și au existat cazuri în care propagandiști ruși locali au fost expulzați din țară.

Comisia pentru Radio și Televiziune din Lituania (LRTK) monitorizează implementarea sancțiunilor împotriva instituțiilor media rusești din țară și analizează aproximativ 20 de semnale pe lună, iar dacă se găsesc dezinformări, impune amenzi în temeiul Legii lituaniene privind informațiile publice, care pot ajunge la 3% din cifra de afaceri anuală a instituției media sau până la 100.000 de euro.

Ministerul Apărării, Poliția și Parchetul au în atribuții să urmărească rapoartele, inclusiv prin „patrule virtuale” pe rețelele de socializare.

„Când patrula virtuală a poliției primește un raport de la utilizatorii rețelelor de socializare despre profiluri sau postări care ar putea răspândi dezinformare, informațiile sunt verificate. Dacă suspiciunea este confirmată, profilul sau conținutul în cauză este raportat prin sistemul încorporat al Facebook sau printr-un canal special pentru solicitările din partea organelor de aplicare a legii”, spune Ugnė Cesekaitė, inspector de investigații la Serviciul Lituanian de Coordonare și Control.

Direcția de Comunicare Strategică a Forțelor Armate Lituaniene monitorizează, de asemenea, domeniul informațional de peste 10 ani.

„Echipele de analiști ai armatei monitorizează și evaluează mediul informațional ostil, în special cel provenit din Rusia și Belarus”, spune locotenent-colonelul Vydas Grunda de la Direcția pentru Comunicare Strategică.

Centrul Național de Management al Crizelor și Serviciul Național de Securitate primesc rapoarte civile despre dezinformare pe rețelele de socializare, pregătesc analize și se coordonează cu poliția și procuratura cu privire la necesitatea luării unor măsuri.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană care sprijină cooperarea jurnalistică transfrontalieră. La el au lucrat: Radoslav Alexandrov (Mediapool.bg, Bulgaria); Claudia Pirvoiu (HotNews.ro, România); Ieva Kniukstiene (Delfi, Lituania) și Michal Kokot (Gazeta Wyborcza, Polonia).

Sursa: Rador Radio România