În ultimele săptămâni, statele membre ale UE au atras atenția din ce în ce mai mult cu privire la starea războiului din Ucraina, descriind-o drept o „amenințare existențială”.

Între timp, la doi ani de la invazia Rusiei împotriva Ucrainei, armata ucraineană se luptă cu livrarea semnificativ redusă de arme din Occident, ceea ce duce la dificultăți în luptele cu trupele ruse.

„În al treilea an de război de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ne confruntăm cu un moment crucial”, a scris președintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitație la summit, adăugând: „Urgența, intensitatea și determinarea neclintită sunt imperative”.

Înaintea summitului de joi, mai mulți diplomați UE au descris realitatea de pe teren drept „îngrozitoare”.

„Câștigarea războiului”

Liderii UE urmează să aibă o discuție strategică în jurul unor întrebări cruciale: Câștigăm acest război? Și oferim suficient sprijin pentru ca Ucraina să câștige?

„Există un sentiment din ce în ce mai mare că Rusia nu se va opri la Ucraina”, a declarat șeful diplomației europene Josep Borrell unui grup de reporteri, inclusiv de la Euractiv, la Bruxelles săptămâna aceasta.

„Țineți minte că pentru Rusia este suficient să nu piardă, (...) Rusia crede că timpul este de partea sa”, a spus Borrell.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a avertizat că Rusia va încerca o nouă ofensivă până în mai, Borrell a spus că se așteaptă ca „vara aceasta să fie decisivă”.

„Nu văd Rusia pregătită să oprească războiul, cel puțin nu până la sfârșitul anului”, a adăugat el.

Odată cu schimbarea percepției, și limbajul liderilor UE a început să se modifice. „După ani de negare a amenințării ruse, europenii sunt forțați să înțeleagă faptul că se află, nepregătiți, în apropierea prăpastiei războiului”, a spus un diplomat european.

„Având în vedere urgența situației”, liderii UE sunt „hotărâți să continue să ofere Ucrainei și poporului său tot sprijinul politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic necesar atât timp cât este necesar și cât de intens este necesar", conform ultimului draft de concluzii ale summit-ului ce are loc joi și vineri la Bruxelles.

„Rusia nu trebuie să prevaleze”, ar urma să transmită liderii europeni.

Expresia, descrisă de un alt oficial al UE drept un termen „frumos”, face parte dintr-un exercițiu lingvistic atent elaborat pe care liderii UE l-au efectuat în ultimii doi ani, încercând un balans pentru a vedea cât de departe pot merge fără să declare clar că Rusia ar trebui să piardă războiul.

Dar diplomații UE cred că cea mai mare importantă concluzie de la summitul de săptămâna aceasta va fi dacă sentimentul de unitate poate rezista, nu ceea ce va fi scris pe hârtie la sfârșit.

Se va acorda atenție și prim-ministrului Ungariei Viktor Orbán, care menține legături mai strânse cu Rusia decât alți omologi și se opune trimiterii de arme în Ucraina.

„Orbán nu a spus niciodată că Rusia ar trebui să câștige războiul, dar, într-un fel, discuția strategică de la acest summit dedicat Ucrainei și modului în care Europa abordează războiul a fost solicitată de el de ceva vreme”, a spus un diplomat UE.

„Încă nu este clar care va fi obiectivul Ungariei la aceste discuții, până acum nu am auzit prea multe de la Budapesta înainte de acest summit”, au adăugat ei.

Dezacord franco-german

Discuțiile de la Bruxelles vin pe fondul discordiei dintre Franța și Germania cu privire la strategiile lor respective pentru Ucraina.

Retorica președintelui francez, Emmanuel Macron, din ce în ce mai dură, inclusiv apelul său pentru trupe occidentale în Ucraina, a iritat Berlinul, mai ales când Parisul a cerut Europei să nu acționeze cu „lașitate” în fața amenințării rusești.

„Conversia” lui Macron din porumbel în șoim în privința invaziei ruse în Ucraina a fost salutată de est-europeni, care au cerut de multă vreme o schimbare, în condițiile în care ei sunt din ce în ce mai preocupați de ceea ce ar putea aduce un avans rusesc în această primăvară.

Cu toate acestea, unii diplomați din UE se întreabă cât de mult noua poziție alarmistă a lui Macron este pur politică și cât este un angajament real.

Dacă obiectivul strategic declarat este acela că „Rusia nu trebuie să câștige”, atunci pentru a realiza acest lucru, opțiunile de reacție trebuie să fie mai largi și să nu fie „exclusă nicio posibilitate”, sunt de părere tot mai mulți diplomați UE.

Între timp, cancelarul german Olaf Scholz a fost criticat pentru că a refuzat să trimită rachete Taurus în Ucraina.

„Problema cu ei doi este că avem un președinte foarte francez și un cancelar foarte german”, a spus un înalt oficial UE, întrebat cum ar putea evolua disputa franco-germană la summit.

Ei au adăugat că cei doi au „diferențe clare” în abordările lor strategice față de Rusia și război, Franța dorind o atitudine mai fermă față de Putin, în timp ce Germania rămâne mai precaută.

„Dar au același obiectiv, diferența constă în modul în care vor să-l atingă”, au adăugat ei.

Încercările de reconciliere a pozițiilor dintre Paris și Berlin, inclusiv în formatul „Triunghiul de la Weimar” și ale președintelui Consiliului European Michel, par să fi avut ceva rezultate, chiar dacă mărunte. 

„Dacă președintele rus crede că trebuie doar să continue acest război și că ne vom slăbi sprijinul, atunci a calculat greșit”, a declarat miercuri Scholz în Bundestag.

„Rusia nu este atât de puternică pe cât cred oamenii acum”, a spus Scholz, intensificându-și în mod vizibil retorica.

„Economie de război”

„Europa trebuie să fie pregătită pentru apărare și să treacă la o «economie de război»”, a îndemnat Michel într-un articol de opinie publicat la începutul acestei săptămâni.

UE „se angajează să-și sporească pregătirea și capacitățile generale de apărare pentru a se potrivi nevoilor și ambiției sale”, potrivit unui draft de declarație a summit-ului.

Pe măsură ce liderii UE vor aborda promovarea apărării și industriei europene, discuțiile vor include modul în care blocul ar trebui să finanțeze cheltuielile pentru apărare pe termen lung.

„Trebuie să rearanjăm contractul social”, a declarat ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, săptămâna aceasta la Bruxelles, făcând referire la ceea ce el a numit efectul „Pearl Harbor”.

„Încă nu am fost șocați încât să trecem la acțiune pentru că cuvintele nu sunt suficiente, trauma ucrainenilor, din păcate, nu este suficientă, ne obișnuim cu asta”, a spus el.

„Din păcate, istoria ne spune că, de obicei, într-un fel sau altul vom fi șocați și vom trece la acțiune când s-ar putea să fie foarte târziu. Și acest lucru ar putea fi extrem de costisitor pentru mijloacele de trai ale popoarelor și societăților europene”, a adăugat el.

Nu toate statele membre ale UE sunt de acord cu această opinie și unele se tem că e amenințat modelul social al Europei post-Război Rece.

Creșterea cheltuielilor de apărare ar forța țările europene să înceapă să reducă din cheltuielile sociale din ultimele decenii.

UE a convenit recent asupra unei sume suplimentare de 5 miliarde de euro pentru Facilitatea europeană pentru pace (EPF), mecanismul prin care blocul comunitar oferă ajutor militar Ucrainei.

În plus, Comisia Europeană a propus săptămâna aceasta să preia o parte din profiturile activelor rusești înghețate în Europa după invazia Rusiei și să transfere aproximativ 90% către fondul interguvernamental al UE și fondul său de asistență pentru Ucraina (UAF). Aceste sume ar urma să fie folosite pentru finanțarea armelor pentru Kiev. 

Potrivit diplomaților UE, ideea de a folosi veniturile în beneficiul Ucrainei are un sprijin larg în rândul statelor membre.

Dar folosirea banilor pentru a cumpăra arme este mai problematică pentru unele state, cum ar fi Ungaria și Slovacia, care se tem că livrarea mai multor arme Ucrainei va contribui la o escaladare militară, în timp ce Austria, Malta și Irlanda nu pot cumpăra arme letale pentru țări străine din cauza neutraliății politice pe care o aplică de decenii.

Liderii UE vor spune că „au analizat progresul” în ceea ce privește utilizarea veniturilor „în beneficiul Ucrainei, inclusiv, eventual, pentru finanțarea sprijinului militar” și vor cere organismelor europene „să ducă munca mai departe”, dar este puțin probabil să ia o decizie în această săptămână.

De asemenea, ei ar putea propune discutarea planului Comisiei Europene de a impulsiona industria armelor din Europa prin stimularea statelor membre ale UE să cumpere arme europene și să colaboreze la proiecte comune.

Pe lângă achizițiile comune, Franța, Estonia și Polonia au făcut presiuni pentru obligațiuni europene de apărare pentru a strânge mai mulți bani pentru apărare. Germania, Austria, Țările de Jos și Suedia rămân sceptice față de această propunere.

(Aurelié Pugnet și Anna Brunetti au contribuit la articol)