Noul legislativ a selectat-o iarăși pe Ursula von der Leyen pentru președinția Comisiei Europene, aparatul birocratic al blocului. Ceea ce înseamnă că ea va fi cel mai vizibil demnitar UE pentru încă un mandat de cinci ani - și ce dezamăgire trebuie să fie acest lucru pentru milioanele de alegători care și-ar fi dorit o schimbare!Von der Leyen a fost re-nominalizată în pripă de către conducătorii celor 27 de state membre ale UE după ce alegerile parlamentare din iunie ridicaseră pe val partidele insurecției de dreapta, însă ea mai avea nevoie și de aprobarea unei majorități a noului PE, se arată într-o opinie publicată în Wall Street Journal.

Aprobare pe care a obținut-o reconstituind aceeași coaliție care o susținuse și în 2019 - Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta, din care face parte, grupul centristo-tehnocrat Renew Europe și grupul de centru-stânga Socialiști și Democrați (S&D).

Aceasta este o palmă aplicată peste fața electoratului, din moment ce două dintre cele trei grupuri - Renew și S&D - au pierdut locuri în PE la alegeri. Iar Von der Leyen a fost nevoită să-i facă și concesii acestei coaliții de perdanți electorali pentru a-i obține sprijinul, inclusiv înființarea unui post de comisar european al locuințelor prin care vor fi dirijați bani UE către construcții.

Aceleași partide i-au smuls lui Von der Leyen promisiunea că nu va cere sprijin de la partidele care au obținut locuri în plus la alegeri: grupul Conservatori și Reformiști Europeni (ECR) care include partidul Frații Italiei al premierului italian Giorgia Meloni și grupul Patrioți pentru Europa, care cuprinde Reuniunea Națională din Franța, condus de Marine Le Pen. Să vedem cine va mai vorbi acum de dejucarea voinței alegătorilor.

Dar lucrurile stau chiar mai rău, întrucât Von der Leyen nu putea conta chiar pe toate voturile celor trei grupuri de centru. Astfel că a bătut palma cu Verzii, sărind peste rând. Vorbim de aceeași Verzi pe care-i regăsim printre cei mai mari perdanți ai alegerilor. Pentru a le obține sprijinul, Von der Leyen le-a promis accelerarea măsurilor climatice nepopulare din Pactul Verde, cu tot cu aceeași interdicție începând din 2035 asupra vehiculelor cu combustie internă noi, dar în plus cu o nouă țintă cu obligativitate juridică, aceea de a reduce emisiile de carbon cu 90% până în 2040.

Von der Leyen ar fi putut încerca să construiască o coaliție formată din PPE și partidele radicale de dreapta victorioase în alegeri (a le denumi „extrema dreaptă” devine tendențios, întrucât ele sunt în curs de deplasare spre centru în privința multor chestiuni). Un asemenea acord le-ar fi oferit un răspuns preocupărilor alegătorilor prin abandonarea măsurilor climatice nepopulare și concentrarea pe creștere economică, securitate și migrație ilegală.

În schimb Bruxelles-ul demonstrează iarăși că mai-marii UE nu văd alegerile decât doar ca pe un pic mai mult decât niște limitatoare rutiere de viteză și continuă să guverneze după bunul lor plac.

RADOR RADIO ROMÂNIA