Tensiunile în creștere în Europa reaprind temerile de a nu se repeta greșelile care au precedat alte războaie, observă „La Razon” într-un articol publicat sub semnătura lui Carmen Oporto.

Istoria arată că multe conflicte internaționale au început cu concesii teritoriale. Al Doilea Război Mondial este un exemplu edificator: înainte de declanșarea sa în 1939, mai multe puteri europene au permis extinderea Germaniei naziste în speranța de a evita un război mai mare. Cu toate acestea, aceste concesii nu au făcut decât să îl întărească pe Adolf Hitler și să accelereze conflictul armat.

Astăzi, Europa se confruntă cu un peisaj geopolitic incert, marcat de războiul din Ucraina, escaladarea violenței în Gaza, tensiuni în Indo-Pacific și instabilitate crescândă în alte regiuni strategice. Având în vedere acest scenariu, apare o întrebare inevitabilă: este continentul în pericol?

De ani de zile, una dintre principalele surse de tensiune din Europa a fost conflictul dintre Rusia și Ucraina. Anexarea Crimeei în 2014 a fost prima mișcare majoră a Kremlinului în strategia sa de expansiune, o paralelă cu ceea ce s-a întâmplat în 1938, când Hitler a ocupat Sudeții cu aprobarea occidentală. În ciuda sancțiunilor internaționale, Rusia și-a continuat ofensiva în 2022, lansând o invazie pe scară largă sub pretextul "demilitarizării și denazificării Ucrainei", fără a oferi dovezi care să susțină asemenea de afirmații.

Ceea ce spera Moscova să fie un război fulger s-a transformat într-un conflict prelungit care durează deja de mai bine de trei ani. În ciuda medierii din partea Statelor Unite și a altor puteri pentru a ajunge la o încetare a focului, războiul a ajuns la momente de maximă tensiune. Autorizarea Washingtonului și a aliaților săi ca Kievul să folosească rachete cu rază lungă de acțiune împotriva teritoriului Rusiei și intrarea trupelor nord-coreene în linia întâi a frontului au crescut riscul unei escaladări ulterioare, stârnind temeri de o posibilă implicare a altor puteri sau chiar de folosirea armelor nucleare.

Deși negocierile par să se îndrepte către dezescaladare, Europa a luat act de necesitatea de a-și consolida capacitățile defensive. Mai multe țări și-au mărit cheltuielile militare și au inițiat programe de reînarmare cu scopul de a preveni viitoare conflicte sau, dacă este necesar, de a se apăra împotriva agresiunii.

Deși departe de epicentrul războiului din Ucraina, Spania nu este departe de riscuri. Creșterea presiunii migrației în Ceuta și Melilla, reînarmarea rapidă a Marocului și aspirațiile sale în Sahara generează îngrijorări de apărare. Ca răspuns, atât NATO, cât și Uniunea Europeană și-au consolidat angajamentul față de securitatea continentului, conștiente de faptul că granițele instabile pot declanșa crize cu consecințe grave.

Sursa: Rador Radio România