Franța și-a ridicat nivelul de alertă la cea mai înaltă poziție, iar și mai mulți soldați vor fi detașați să patruleze pe străzi și să păzească „obiective delicate” precum biserici, sinagogi și școli.

Președintele Emmanuel Macron a afirmat duminică într-un comunicat că gruparea vinovată pentru atentatul de la Moscova, Statul Islamic-Provincia Khorasan (ISIS-K), o entitate afgană afiliată la ISIS, încercase în ultimele luni să comită „mai multe” atrocități și pe teritoriul Franței, inclusiv un atentat la Strasbourg.

Danemarca și-a mărit și ea nivelul de alertă, ca și Italia. La o ședință a consiliului de securitate națională ținută luni la Roma s-a convenit suplimentarea prezenței poliției în jurul obiectivelor religioase în weekendul cu Paștele.

La fel ca Franța, și Germania a fost o țintă pentru atentate teroriste ale ISIS-K, inclusiv un atac de Crăciun asupra catedralei din Koln. La începutul săptămânii trecute poliția germană a arestat doi afgani, presupuși membri ai ISIS-K, care sunt suspectați de plănuirea unui atac împotriva parlamentului suedez.

Cum au intrat cei doi afgani în Germania? Berlinul n-a publicat încă detalii, dar cei doi e posibil să fi intrat anul trecut, amestecați printre cei 380.000 de indivizi care au intrat ilegal în Europa. Denumite în jargonul grănicerilor UE „traversări neregulate”, cele mai multe reprezintă sosiri de sirieni și afgani. Tendința continuă și în 2024. Aproape 10.000 de imigranți ilegali au pătruns în Europa prin estul Mediteranei în primele două luni ale anului, o creștere cu 117% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majoritatea sunt afgani, sirieni și egipteni.

Ar fi frumos să gândim - cum o face Papa - că toți aceștia au sosit cu iubire în inimi, niște „daruri”, cum se exprima pontiful într-un discurs din septembrie. Dar în mod limpede nu toți sunt așa.

La nouă ani după ce o celulă teroristă a ISIS a masacrat 130 de oameni la Paris, o atrocitate cu trăsături sinistru de similare cu atentatul de la Moscova, identitatea a doi dintre teroriști rămâne încă incertă. Tot ce știm despre ei e că au intrat în Europa dându-se drept refugiați sirieni. Autoritățile din insula greacă Leros au dezvăluit că unul dintre bărbați, care își spunea „Ahmad al-Mohammad” într-un document falsificat, a sosit pe Leros pe 3 octombrie 2015.

Un responsabil elen a declarat pentru BBC că bărbatul i s-a părut suspect și că „și-ar fi destăinuit îngrijorarea unui ofițer de informații, dacă ar fi existat vreunul pe acolo”. Drept răspuns la afirmație, unitatea de grăniceri din Leros a declarat că nu deține resursele necesare pentru a face față fluxului de imigranți apărut după ce Angela Merkel deschisese larg porțile Europei cu două luni în urmă.

Frontex, agenția de grăniceri a UE, a afirmat într-un raport publicat în aprilie 2016 că atentatul de la Paris „a demonstrat limpede că fluxurile migratorii neregulate pot fi folosite de teroriști pentru a intra în UE”. Raportul continuă: „Cum marea majoritate a imigranților sosesc fără acte, activitățile de evaluare sunt esențiale pentru a li se verifica în mod adecvat declarația de naționalitate”.

La acea vreme șeful Frontex era francezul Fabrice Leggeri. În următorii câțiva ani el a continuat să lanseze avertismente despre amenințarea teroristă, și mai cu seamă după retragerea americană din Afganistan în vara lui 2021. Într-un interviu din septembrie, același an, el prognoza că criza afgană va determina cel mai probabil un puseu de migrație spre Europa, precum și posibilitatea ca grupările islamiste să exploateze acea situație.

Anul următor Leggeri a fost alungat din funcție sub acuzația că ar fi complotat cu guvernul grec să respingă bărci cu imigranți. Ulterior s-a înscris în Reuniunea Națională a lui Marine Le Pen, figurând acum pe lista partidului pentru alegerile europene din iunie. În interviurile lui recente a declarat că nu s-a mai putut menține în funcția din Frontex din cauză că Bruxelles-ul este, în esență, pro-imigrație.

Acum patru ani imigrația ilegală se prăbușise la cel mai mic nivel atins de la începerea înregistrării cifrelor, în 2009. În aprilie 2020 a fost o scădere cu 85% a sosirilor ilegale, care poate fi atribuită atât pandemiei de Covid-19 cât și faptului că 17 state din Spațiul Schengen reinstituiseră controlul la frontiere.A fost un exercițiu preponderent inutil, întrucât virusul se răspândea deja în Europa. A fost totuși și un gest politic, menit a liniști populația nervoasă.

Acum Europa se confruntă cu o nouă amenințare, tot una de natură a îngrijora mult populația, dar se vor suplimenta oare controalele la granițe? Ar fi inutil. Pericolul islamist se află deja aici. În ianuarie 2023 experți în securitate și servicii de informații avertizau că pericolul reprezentat de grupările teroriste islamiste e tot mai mare, specificând că ele pot folosi rutele migratorii pentru a-și trimite în Europa detașamentele morții. Și care e ideea? Că majoritatea imigranților de după 2016 au intrat în Europa ilegal.

Covid-19 a evoluat și a devenit mai neputincios după primul val care a măturat Europa în urmă cu patru ani. Islamismul a evoluat și el, dar nu denotă vreun indiciu că ar slăbi. Chiar din contră. Prinde putere - și concomitent suferă mutații. Hamas, Al-Qaeda și ISIS au proferat cu toate amenințări la adresa Europei în ultimele luni: trei tulpini ale aceluiași virus letal islamist.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA